Pages: [1] 2   Go Down
  Print  
Author Topic: Fauna (animale, pasari, pesti, insecte, etc.) fotografii, identificari, povesti  (Read 10151 times)
Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« on: November 04, 2009, 09:49:10 PM »

Cand am deschis subiectul "Identificarea unei plante din flora spontanata", am mentionat ca poate ar fi util si interesant si un subiect similar pentru regnul animal. Nu prea am gasit un titlu care sa-mi convina, poate aveti propuneri si un moderator l-ar putea schimba.

Sper sa fie un subiect cat de cat interesant ca am vazut ca aveti prin albume poze foarte bune. Cu broaste testoase, berze si alte pasari, insecte, melci, scoici, pesti ... Si insectele daunatoare ar putea avea locul lor aici. La urma urmei sunt si ele niste fiinte chiar daca suntem nevoiti sa le combatem. Si sunt si ele interesante. Danero avea parca poze faine cu un gandac paros pe la narcise.
Nu mai stiu la cine am vazut broaste testoase, am impresia ca ar fi vorba de broasca testoasa dobrogeana de uscat dar nu prea mergea cu locatia unde era poza, de aceea ar fi util sa fie mentionata si locatia unde a fost facuta poza, eventual si anotimpul, data. Cred ca am vazut pe undeva si o broasca testoasa banateana de uscat.

Nu e neaparat sa stiti numele nici macar cel popular (comun). Care vom putea ne vom da cu parerea, daca nu ,va fi macar un subiect de discutie sau macar o poza frumoasa. Daca reusim sa-l identificam cel care a pus poza va putea copleta cu numele sau o va face un moderator.

Conditia ar fi ca pozele sa va apartina sa nu incalcam vreun drept sau sa aveti acordul expres al autorului pentru afisare pe forum. Dar asta e o conditie generala pentru afisare de poze. Si normala, la urma urmei daca vrem sa fim respectati trebuie sa si respectam.

Desigur cel frumos arata cand se afiseaza poza dintr-un album care permite afisare in format mare pe forum. Si desigur sa aveti un dosar din care nu mai miscati pozele ca nu le mai vedem . Eventual se face un album "de sacrificiu" numai cu poze pentru afisare pe forum. In felul asta le-ati avea si dublate pe cele care vreti sa le afisati si e o rezerva in caz ca vreun album pateste ceva Smiley

Si desigur toate identificarile sunt in regim de amator si in plus facute dupa fotografii (mai putin autorul care a vazut specimenul) fara a putea compara cu alte specii din gen, asta de regula nu o poate face nici autorul pozei decat daca e specialist si are acces la o colectie stiintifica cu specimene bine determinate. Adica vom avea un anumit grad de incertitudine si probabil si greseli. Dar cum se zice, cine nu are inseamna ca nu a facut nimic. Smiley

Completare: Dupa ce am incheiat de scris am vazut ca am deschsi topicul la capitolul: Identificarea unei plante sau a unei ciuperci  Grin Treaba moderatorilor, sper sa nu se lase cu banat dar n-am idee unde s-ar potrivi mai bine  Cheesy
Logged

Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« Reply #1 on: November 04, 2009, 10:25:25 PM »

Sa incep eu.

Vanessa cardui e un fluture din familia Nymphalidae, genul Vanessa, raspandit cam peste tot mai ales in emisfera nordica si frecvent si pe la noi. Ca o adevarata Vanessa mi-a pozat in toate pozitiile si trebuie sa recunoasteti ca e un fluture frumos. Fotografiile sunt facute la margine unui sat in apropiere de Constanta.















Cum am zis pozele sunt facute la margine de sat, altfel spus la margine de drum si poate fi margine de drum fara macar o punga de plastic si cateva peturi? Asta ma cam deranjeaza dar o Vanessa poate poza si face o  fotografie frumoasa chiar si in conditiile astea.  Cum am zis frumusetea naturii poate fi descoperita si printre buruienile de la marginea drumului.



Cu click pe oricare poza se poate intra in album sau mai simplu cu clik pe adresa de mai jos se vad in secventa slideshow. Sunt cateva poze in plus.

http://outdoors.webshots.com/slideshow/575235655RjGPMq
Logged

penelopa
Guest
« Reply #2 on: November 05, 2009, 09:54:28 AM »

Interesant şi captivant, Claudiu!  Smiley
Am avut şi eu  poze cu un dăunător ciudat ............ un fel de "pupe" mari (5 - 6 cm) găsite pe sub crengile unui liliac mic  care creştea sub un vişin.
 Am arătat pozele unei prietene al cărei soţ  era "în domeniu". Mi-a zis că sunt larvele unui flurure de noapte şi că astfel de larve nu mai văzuse decât în facultate, în laborator.
Aş fi vrut să ştiu ce specie rară de fluture am stârpit.  Sad
Logged
fdana
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 434



« Reply #3 on: November 05, 2009, 12:30:46 PM »

Barza (cea mai "faimoasa pasare" mai ales cand vine vorba de povestit la copii cum vin ei pe lume  Cheesy Grin )



Si cateva detalii despre ea(nu dati cu cartofi chiar daca e mult de citit)
Vecina noastră
Barza albă sau cocostârcul, cu denumirea ştiinţifică Ciconia ciconia, este singura pasăre de talie mare din ornitofauna ţării care s-a apropiat de om şi îşi construieşte cuibul în vecinătatea noastră. Încă de pe vremea romanilor era socotită pasăre sfântă "avis pia et benigna" considerată la fel şi astăzi în multe zone. Multe credinţe populare se leagă de această pasăre: aduce primăvara, aduce noroc casei unde îşi face cuibul şi o fereşte de foc şi fulger, poate prevesti  belşugul, norocul, starea sănătăţii etc.
Nu poate fi confundată cu nici o altă pasăre: are picioare lungi şi un cioc roşu, penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Diferenţele dintre sexe sunt aproape inexistente: în general masculul este mai mare (în medie 3,8 kg) decât femela (3,3 kg). Puii au la început ciocul şi picioarele negre. Mai târziu, picioarele devin roşii-maronii, iar de la vârsta de nouă săptămâni şi culoarea ciocului se pigmenteză treptat în roşu. Pentru o perioadă de timp, însă, se va mai păstra la vârful ciocului culoarea neagră. Barza albă poate fi recunoscută uşor şi în zbor: are gâtul şi picioarele întinse, spre deosebire de stârci, la care în zbor gâtul este întotdeauna strâns în formă de „S”.
Vârsta berzelor poate să ajungă în captivitate şi la 30 de ani. În România, cea mai mare longevitate s-a înregistrat la o barza inelată în 1960 în Delta Dunării care a fost regăsită după 12 ani şi 6 luni în Tanzania. Este una dintre puţinele păsări mute. Totuşi, produce un clămpănit prin lovirea celor două maxilare.
Locuieşte pe trei continente
Aria de răspândire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea vestică a Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia, puţine fiind - cu excepţia Peninsulei Iberice - şi în Europa Occidentală. Conform ultimului recensământ internaţional al berzei albe efectuat în anii 1994-1995, numărul total al perechilor de berze albe de pe Pământ se situează în jurul cifrei de 166 000. Populaţia speciei a scăzut continuu de la începutul secolului trecut, efectivul stabilizându-se doar în ultimele două decenii. Însă, în unele ţări precum Spania şi Portugalia au avut loc şi creşteri spectaculoase ale  populaţiei.Cele mai multe perechi de berze cuibăresc în Polonia (peste 40 000 de perechi); aici se atinge şi cea mai mare densitate de perechi (65-70 perechi/100 km2). În locurile care le oferă condiţii prielnice, berzele cuibăresc în colonii. Cea mai mare colonie de berze se găseşte pe acoperişul catedralei din Alfaro (Spania) unde cuibăresc peste 100 de perechi. În Marchegg (Austria) o colonie formată din 60 de perechi cuibăreşte exclusiv pe copaci.
La noi, berzele albe preferă în general câmpiile joase şi zonele umede de-a lungul marilor râuri. Evită zonele împădurite întinse. Cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-vestul ţării (în judeţele Satu Mare şi Timiş), în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei (în judeţele Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov) şi în Lunca Dunării. Relativ puţine berze trăiesc în centrul ţării (Câmpia Transilvaniei, judeţele Cluj şi Alba), în Dobrogea şi în Moldova. Cea mai mare altitudine la care cuibăreşte barza albă în România este în zona Bilborului, la peste 900 de metri. Cele mai multe perechi (între 28-30) cuibăresc în localităţiile Cristian (jud. Sibiu) şi Sânsimion (jud. Harghita).
După ce timp de 30-40 de ani populaţia de berze din România a cunoscut o scădere continuă, în ultimii 10-14 ani, în unele zone ale ţării se observă o creştere a numărului de perechi. În alte zone, scăderea efectivului de berze s-a oprit şi s-a stabilizat. Mai sunt însă şi regiuni unde populaţia cunoaşte tendinţe descrescătoare.
Cuibul
Acesta este amplasat pe un loc însorit şi înalt cu o vedere bună asupra zonelor de hrănire. Este construit din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarbă, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate să ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. Deobicei, perechea foloseşte mai mulţi ani la rând acelaşi cuib.
Unele cuiburi pot atinge o vechime de câteva decenii. Astfel, cel mai vechi cuib cunoscut din România se găseşte în localitatea Gurghiu din judeţul Mureş. Acesta a fost construit în anul 1934 şi a fost ocupat de berze şi în anul 2004. La începutul şi mijlocul secolului trecut cuiburile erau construite numai pe clădiri şi copaci. Odată cu diminuarea locurilor tradiţionale de cuibărit (acoperişurile de paie sau stuf, coşurile cu gaură laterală) stâlpii reţelelor electrice din localităţi au devenit pentru berze suporturile cele mai agreate pentru amplasarea cuiburilor. Trecerea la acest mod de cuibărire s-a derulat treptat şi continuă şi azi, în tot arealul de râspândire a speciei. Primele cuiburi construite pe stâlpi au apărut în anul 1958 în Germania şi în Cehia. În România, primele cuiburi amplasate pe stâlpi au fost semnalate în anul 1971. Raportul cuiburilor construite pe stâlpi a ajuns în România, în 2004 la aproximativ 80-90%. Totuşi, în unele regiuni ale ţării se găsesc şi acum destul de frecvent cuiburi construite pe clădiri. În judeţele Braşov şi Sibiu, de exemplu, sunt încă multe cuiburi construite pe hornuri. În judeţul Covasna în schimb, putem întâlni încă într-un număr destul de mare cuiburi pe şure. Cuibăritul pe copaci este mai răspândit în Muntenia şi Oltenia.
Viaţa de familie
Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie. De obicei, masculul soseşte primul, care ocupă imediat cuibul şi începe activitatea de renovare a cuibului. În această perioadă au loc frecvent lupte, deoarece şi alţi masculi încearcă să ocupe cuibul. 
Prima femelă care soseşte la cuib este în general acceptată şi are loc imediat împerecherea. Aceeaşi pereche poate cuibări împreună mai mult decât un sezon, partenerii fiind atraşi probabil mai mult de acelaşi cuib, decât unul de celălalt.
 Femela depune 2-7 (în general 3-4) ouă albe. În timpul clocitului, pe coaja ouălor pot să apară pete maronii. Masculul şi femela clocesc alternativ, iar schimbul părinţilor la cuib este precedat întotdeauna de o ceremonie însoţită de clămpănit. La noi, puii ies din ouă la începutul verii, în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Eclozarea ouălelor nu are loc în acelaşi timp, ci se petrece în mod separat, în general la intervale de două zile. Puii la început au numai 65-80 de grame, sunt acoperiţi cu un puf alb şi, deşi nici nu pot încă să se ridice în picioare, pot deja să clămpănească.
Numărul mediu al puilor este în general trei. În unii ani, acesta poate să ajungă în mod excepţional şi la şase pentru un singur cuib (de exemplu,  în anii 2000 şi 2004 în România s-au înregistrat cinci cuiburi cu câte şase pui). Dacă cantitea necesară de hrană nu poate fi asigurată pentru toţi puii, părinţii (în general masculul) aruncă jos din cuib puiul cel mai mic (fenomenul este cunoscut şi sub numele de cronism).
Puii în primele 2-3 săptămâni sunt protejaţi şi supravegheaţi de unul dintre adulţi, care va rămâne permanent lângă ei. La vârsta de trei săptămâni puii stau deja în picioare. La vârsta de şapte săptămâni ating mărimea părinţilor, iar pe la mijlocul - sfârşitul lunii lui iulie părăsesc cuibul. La început fac exerciţii de zbor în cuib care constau din sărituri şi bătăi de aripi, întărindu-şi astfel muşchii.  Mai târziu, reuşesc să facă mici incursiuni în zbor în imediata apropiere a cuibului. La vârsta de trei luni nu mai depind de părinţi şi pot să se hrănească singuri. Încep să se asocieze cu alţi pui zburători de la alte cuiburi.
De la depunerea primului ou până la destrămarea familiei, viaţa de familie a berzelor durează în jur de 16 săptămâni.
Nu se hrănesc numai cu broaşte
Barza albă se hrăneşte exclusiv cu animale. Hrana este foarte variată şi cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (şoareci de câmp), şerpi şi şopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate după 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub formă de ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, uşor de găsit în jurul cuibului. Prin analiza ingluviilor se poate determina compoziţia de hrană a păsărilor.
Berzele se hrănesc singure sau în grupuri, pe terenuri umede şi în zonele arabile aflate pe o rază de 800-3000 metri de la locul cuibului. Necesarul zilnic de hrană a unei berze adulte se ridică la 500 g (un echivalent, spre exemplu, a 16 şoareci). În perioada lor de maximă creştere, puii au nevoie de o cantitate şi mai mare de hrană (1200 g). Acest lucru înseamnă că o pereche de berze cu patru pui adună într-o singură zi ≈ 5,8 kg de hrană! Pentru a putea asigura această cantitate de hrană, habitatul de hrănire trebuie să aibă o suprafaţă de 100 - 800 ha.
Puii sunt hrăniţi la cuib timp de 53-55 de zile de ambii adulţi, care adună hrana în guşă. Aceasta va fi ulterior recurgitată în mijlocul cuibului, de unde va fi preluată de puii aranjaţi sub formă de cerc care adoptă o poziţie specifică de „cerşire” a hranei. La început sunt hrăniţi la intervale de 30 de minute, iar după ce cresc mai rar, la intervale de 1-2 ore.
Hrana puiilor mici constă din râme, insecte mai mari (lăcuste, cosaşi, gândaci). Când ating vârsta de trei săptămâni pot fi deja hrăniţi şi cu animale mai mari: mamifere (şoareci, cârtiţe), broaşte, şopârle, şerpi.
În zilele foarte calde, părinţii aduc şi apă la cuib, vărsând-o de sus în ciocurile deschise ale puilor sub formă de stropi. 
Articolul este luat de aici (unde puteti afla si mai multe):
http://www.ciconia.ro/index.html
Logged

cara
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 5160


Brasov


« Reply #4 on: November 05, 2009, 02:51:29 PM »

luati de-aci si identificati:

(eu le-am fotografiat fara sa-mi pese cum le cheama  Sad )

http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/KJJEGXBLHWPCBQPEEWC  sau  http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/FRNPXBPNJJFRUXCNLTB

fluturele io l-am luat din profil si din fata. cu pozele lui Claudiu din fata, aveti fluturele tridimensional:

http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/SQITKFEZLPGWZTHAYGX  si   http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/BYKBCSTRBAAKRJGHOPT

http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/CJVKGZEVPIVYEFTMDMD



 Grin
Logged

penelopa
Guest
« Reply #5 on: November 05, 2009, 08:14:27 PM »

Vai, tu, ai pozat fluturele  ăla sub  "fuste"  Grin
Şi lăcusta aia neagră şi   păroasă ......... tot fluture e ?  Cheesy
Da` păsărica aia cu cap negru şi burtă portocalie, ce-a păţit?   Shocked  Pare înfiptă în ceva care i-a provocat o rană  Sad
Logged
simonaelena
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 1298



« Reply #6 on: November 05, 2009, 08:17:53 PM »

 Cheesy Cheesy Peneeeeee! Cheesy Cheesy
Logged

DanaT
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 415



« Reply #7 on: November 05, 2009, 08:31:26 PM »

Si mie mi-a pozat o Vanessa Cardui (multumesc Claudiu pentru identificare). Sau poate o fi un el...

Sunt comuni, am si poze cu mai mult de 5 exemplare in acelasi cadru, dar habar nu aveam cum se numesc.
Claudiu, ai deschis un subiect... Cum o sa am ceva timp, pe la subiectele cu flora si fauna spontana ai sa ma gasesti... Nu mai scapi de acum de mine...
Logged
cara
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 5160


Brasov


« Reply #8 on: November 05, 2009, 08:33:57 PM »

Vai, tu, ai pozat fluturele  ăla sub  "fuste"  Grin
Şi lăcusta aia neagră şi   păroasă ......... tot fluture e ?  Cheesy
Da` păsărica aia cu cap negru şi burtă portocalie, ce-a păţit?   Shocked  Pare înfiptă în ceva care i-a provocat o rană  Sad

nare nik pasarea, sta in dreptul unei crengi de soc rupta cu "franjuri".

si da, "lacusta" aia neagra e un fluture satul de look-ul lui uzual  Cheesy

Logged

Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« Reply #9 on: November 06, 2009, 02:41:57 PM »

DanaT mersi pentru poza cu Vanessa. Daca ai mai multe poti sa le pui. In modul asta nu se incarca forumul si prin vizualizari repetate se retine si numele. Nu conteaza ca a mai fost pus daca sunt mai multe poze diferite e mai interesant.

Incercari identificari Cara.

Aici:

http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/KJJEGXBLHWPCBQPEEWC

http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/FRNPXBPNJJFRUXCNLTB

e Tettigonia viridissima numit pe la noi si cosasul verde, adica un fel de lacusta  Grin


O adresa pentru comparatie (se pot gasi si altele):

http://www.naturephoto-cz.eu/tettigonia-viridissima-picture-2595.html


In pozele lui Cara de aici:

http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/SQITKFEZLPGWZTHAYGX
si
http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/BYKBCSTRBAAKRJGHOPT

presupun (pozitia e cam dificila Smiley ) ca e o Vanessa atalanta pe nume comun de fluturele amiral (in engleza Red amiral)

cum se vede in adresa de mai jos:

http://zoology.fns.uniba.sk/poznavacka/images/i26_Vanessa_atalanta.jpg

Aici:

http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/CJVKGZEVPIVYEFTMDMD

ar fi un frumos (de fapt care fluture nu e frumos? Smiley ) fluture cu culori de cupru Lycaena virgaureae

Pentru comparatie identificare se poate vedea aici (un pic mai jos pe pagina):

http://www.butterfly-guide.co.uk/species/coppers/val13.htm

sau aici:

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Lycaena_virgaureae_M_2.jpg

Acum Cara care le-a vazut pe viu ar putea spune in ce masura seamana Smiley

Cara ai un aparat bun si faci poze faine e pacat sa nu faci un album si din care se pot afisa poze in forum. Asa cu adrese e greoi.  Grin
Logged

stefana
Guest
« Reply #10 on: November 06, 2009, 03:26:05 PM »

Si din Sunphoto se pot posta imagini ... Putin mai complicat, dar merge;) (fotografie din Albumul Carei).

 
  Nu inteleg de ce nu pastreaza imaginea Undecided
Logged
georgette
Guest
« Reply #11 on: November 06, 2009, 09:28:40 PM »

MAi Claudiu..esti tare tata ! Ce spirit de observatie ai..da' si ce noroc sa prinzi la pozat asemenea frumuseti!
Logged
Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« Reply #12 on: November 06, 2009, 09:34:08 PM »

Deci, Stefana aia e alta poza Smiley  Daca Sunphoto nu a prevazut linkuri pentru afisare foto, probabil ca nu vrea si nu are rost sa facem artificii.

Acum daca tot ne-am bagat in albumul lui Cara sa incerc inca doua identificari:

Aici
http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/YRIJHCZSGHYQYOCXTNP

ar fi Euphydryas aurinia ssp.aurinia

Adrese pentru comparatie:
http://www.butterfly-guide.co.uk/species/fritillaries/ukl11.htm
http://www.eurobutterflies.com/species_pages/aurinia-aurinia.htm

Iar aici:
http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/VEHWBTYYBLQAHUBRGNH
si
http://cara.sunphoto.ro/just_pictures/LLCNSLANWDVRCEUMJAR

ar fi Clossiana selene.
Asta daca nu ma insel. Din fericire Cara i-a pozat si cum arata aripile inferioare caci mai sunt specii foarte asemanatare.

Adresa pentru comparatie:
http://www.eurobutterflies.com/species_pages/selene.htm
Logged

DanaT
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 415



« Reply #13 on: November 30, 2009, 05:49:44 PM »

Dumnealui fluturas stiti cam ce ar fi? Ca m-a alergat sa scoata sufletul din mine astavara, si tot nu a stat frumos la poza... (pozele sunt facute in Muntii Lotru, la peste 1000m altitudine, undeva prin luna iunie)

Logged
Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« Reply #14 on: November 30, 2009, 07:34:16 PM »

Cred ca e genul Erebia. Imi seamana mult Erebia epiphron.

http://www.muckstein.com/galerie/displayimage-1816.html

http://www.butterfly-guide.co.uk/species/erebia/new8.htm

In general insectele pot avea o variabilitate foarte mare in cadrul speciei. De asemenea variatii mari pot avea si in functie de zona si de anotim (adica de generatie cum ar fi generatia de primavara sau de vara).  Pot fi uneori diferente atat de mari si functie de sex incat ar putea fi catalogati ca specii diferite.

In general vorbind o identificare exacta nu poate fi facuta decat prin sacrificarea specimenului si studiul la microscop a anumitor organe. Mai trebuie sa dispui si de descrierea celui care consacrat specia, de regula a primului care a descoperit-o sau a celui care a facut reorganizarea speciilor, daca aceasta s-a produs. Eventual e bine sa ai la indemana cateva exemplare bine determinate din specie si bine conservate.
Uneori nu este o singura autoritate in domeniu si poti constata dispute asupra unei specii.
Oricum eu degeaba m-as uita la microscop ca n-as sti la ce sa ma uit.  Smiley
Menntiunile astea le-am scris asa in general. Nu stiu cume cu variabilitatea speciilor din cadrul genului Erebia.

In particular uneori se poate face o identificare precisa si dupa fotografii. Cu atat mai mult daca se precizeaza locatia si anotimpul. Uneori este foarte utila si informatia privind planta sau plantele pe care observam insectele. Adica a comportamentului.

Ne ramane compararea a cat mai ulte fotografii cu specimene bine determinate. Cat mai multe caci dupa cum am spus uneori sunt diferente mari chiar in cazul speciilor. Mai putem comparara harti de distributie a speciei cum e cea de pe pagina din al doilea linck de mai sus. Cu observatia ca aceste harti sunt informative, aproximative si frecvent se descopera noi zone in care se intalneste o anumita specie. Dupa cum alte zone se restrang.

Eventual se pot compara mai multe imagini ale speciilor din genul erebia de pe net.

http://images.google.com/images?client=firefox-a&rls=org.mozilla:en-US:official&channel=s&hl=en&source=hp&q=erebia&um=1&ie=UTF-8&sa=N&tab=wi

Trebuie acordata atentie la detalii dar si tinut cont de posibila variabilitate.

In caz deidentificare facuta de amator se pot gasi si eventuale descrieri pe net. Atentie insa uneori motorul de cautare imagini iti poate pune o imagine si un nume care nu corespunde. Asta in functie de continutul paginii.

Astea sunt secretele mele privind identificarile. E drept uneori trebuie rabdare. Apoi incepi sa cunosti paginile cu informatii importate si prin mai multe comparatii se formeaza un anumit reflex de a descoperi detaliile importante. Dupa un timp de un mare ajutor devine daca "ghicesti" familia si si mai mult genul speciei.
Din pacate nu intoteauna gasesti toate speciile dintr-un gen. Uneori trebuie sa ai o dexteritate la a formula cuvintele dupa care rafinezi cautarile. Si aici daca se practica frecvent se formeaza acea dexteritate. DE fapt toate se formeaza numai prin practica.

Din pacate daca nu e facut frecvent, se uita  :-[

Frumos fluture. Si mie mi-e greu sa-i fotografiez ca de regula nu stau, nu te poti apropia si cel mai adesea nu stau cu aripile desfacute cum ar trebui sa stea la fotograf. Smiley Si pe deasupra cand toate conditiile sunt indeplinite, ratezi poza din cauza ca nu ai avut timp sa faci setarile bune pentru noua pozitie sau chiar si pe automat ca nu ai o lumina buna. Ori bate soarele prea tare ori e prea intuneric.

Mersi de poze.
Logged

DanaT
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 415



« Reply #15 on: November 30, 2009, 10:38:58 PM »

Multumesc frumos, Claudiu. Eu cu rabdarea stau mai prost, cu plimbatul pe coclauri, mult mai bine. Din capitolul tot adun poze si carti, sa am cu ce ma ocupa la pensie (daca voi ajunge vreodata, desi mi-as dori sa-mi patrez acelasi neastampar care nu ma lasa nici acum sa stau locului...).
Uite, tot o erebia, dar de alt fel, cred ca ligea... Dumneaei zburda de zor prin Muntii Gutai, in august. S-a asezat cu mult curaj si pe noi, ii placea cum miroseam dupa o zi pe traseu...


Si daca tot te-am starnit, is tare curioasa ce anume specie reusise sa se aciueze exact sub Ineu, in Rodnei (eram la peste 2000 m altitudine). De obicei nu urca atat de sus fluturii, si nici asta nu parea foarte bucuros... cred ca ii era cam frig...
Logged
Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« Reply #16 on: December 01, 2009, 10:45:27 AM »

Da si eu cred ca e o Erebia ligea.


Celalalt nu e un fluture in sensul comun desi frecvent sunt numiti tot fluturi.
Altfel spus e o molie (uneori numiti fluturi de noapte dar "de noapte" nu e strict specific) , moth in engleza. De fapt traducerea cuvantului moth in sens entomologic ar putea fi tot fluture. Si prin molie noi intelegem cam tot fluture. Complicat
Apartine tot ordinului Lepidoptera care e divizat in doua subordine: fluturii propriuzisi si moliile.
Dupa forma zic ca e din familia Arctiidae. Adica cum am spus atunci cand incerci sa identifici ceva incerci sa ghicesti familie sau gen, pentru a restrange cautarea. Familia asta este relativ usor de tinut minte daca ai mai incercat identificari. Nu vreau sa zic ca neaparat trebuie sa tii minte nume ca daca nu esti de meserie sau pasiunea nu e chiar asa mare sa le freci toata ziua e normal sa se uite. Dar cand cauti iti amintesti repede.

Celalalt cred ca e din genul Parasemia si anume Parasemia plantaginis.

Parasemia plantaginis are o variabilitate mare privind desenul de pe aripi. Pe net am gasit mai putini care sa fie aproape identici privind banda aceea alba de pe aripa din fata care porneste de sus (de la umar ca sa folosesc o exprimare sugestiva chiar daca cred ca e incorecta)
Din cate vad in general pe net ii gasesti cu banda mult mai lunga uneori fuzionand cu desenul de jos.

http://eol.org/pages/861750

Trebuie selectat din imaginile micute (ca pagina se deschide numai la prima imagine), vezi ca sunt mai multe pagini si vei gasi unul foarte asemanator cu al tau

Aici
http://www.museums.ualberta.ca/dig/search/ent/searching_species_details.php?s=213

tot acelasi dar cu un desen alb mult mai extins.

In notita de descriere a specieie de pe pagina de la primul linck spune ca populatiile montane din aceasta specie ar avea mai putin alb iar mai la nord la cele boreale este tendinta de a lipsi desenul alb de pe aripile din fata. Deci desenul este puteernic influentat de zona.

Daca nu ma insel "cel" din imaginea ta ar fi o "cea" avand si culoarea rosie in timp ce parca el are culoarea galbena pe unele portiuni.

Aici o pagina cu harta privind arealul.

http://kielo.luomus.fi/laji/?t=Parasemia%20plantaginis&l=uk

Se vede ca este foarte frecvent intalnit in zona noastra. Eu l-am gasit ca foarte frecvent intr-o padure de stejar din judetul Arges acum vreo douazecisicinci de ani, dar l-am vazut frecvent si in alte parti.
La precizarea sexului privind culoarea ar trebui sa ma mai documentez. Nu gasesc acum. Am avut o carte foarte buna, desi cu fotografii cam putine si slabute "Fluturii din Romania" cam de marimea unui manual de tip vechi si groasa cam de doua ori. Dar am facut-o cadou acum trei ani S-ar putea sa se mai gaseasca prin anticariate la pret rezonabil. Dar e mai mult pentru cei mai pasionati altfel e destul de seaca.

Ca si curiozitate mai este o specie Parasemia carpathica, dar nu gasesc date care sa ma satisfaca despre aceasta. Uneori am avut impresia ca ar fi sinonim cu cea de mai sus dar de regula ar parea ca e o specie distincta. Deci nu stiu. De altfel nici pe pagina cu harti
http://kielo.luomus.fi/laji/?t=Parasemia%20carpathica&l=uk
nu e indicata nici o zona. Poate o fi o specie in discutie. Poate in cartea ce am indicat-o sa scrie mai mule dar nu-mi amintesc.

Oricum sunt cam sigur ca e o Parasemia plantaginis.

O cautare avansata de imagini.

http://images.google.com/images?as_q=&hl=en&client=firefox-a&channel=s&rls=org.mozilla%3Aen-US%3Aofficial&um=1&btnG=Google+Search&as_epq=parasemia+plantaginis&as_oq=&as_eq=&imgtype=photo&imgsz=qsvga&imgw=&imgh=&imgar=&as_filetype=&imgc=&as_sitesearch=&as_rights=&safe=images&as_st=y

Uneori e indicata cautarea avansata cu numele exact pentru specia presupusa. Cautarea obisnuita genereaza inagini la care pe pagina poate fi numai unul din cele doau cuvinte care compun numele, fie numele genului fie epitetul.
Eventual se poate face o cautare si mai rafinata in care numele e strict legat de poza.
Pnetru rapiditate insa pentru inceput e buna cautarea generala.
E ultila acomodarea cu macar cateva cuvinte in engleza. De exemplu o cautare dupa moth in cazul asta poate aduce rezulate, mai greu dar in primul rand poti ghici familia. O cautare dupa butterfly nu cred ca are sanse sau foarte micute.
De asemnea de ajutor in cautare pot fi cuvintele referitoare la culori din engleza.

Cand se gaseste o pagina unde poza corespunde trebuie acordata atentie si ce fel de pagina este. Pe pagini de amatori cum este a noastra marja de eroare a identificarii este mult mai mare.

Sper sa fie utile informatiile despre cum sa se caute identificari pe net, celor interesati.
Logged

DanaT
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 415



« Reply #17 on: March 02, 2010, 10:21:21 PM »

Multumesc Claudiu pentru determinarea Parasemia.
Ca sa te provoc sa mai dai pe aici, o dedicatie:

Si sa nu zici ca nu se prinde de mine invatatura cu determinatoarele astea de fluturi de pe net... Cred ca face parte din familia Papilionidae, mai precis cred ca e un Papilio memnon agenor (Great Mormon). Pe deasupra si baietel, ca fetitele sunt mai colorate cica. Am ghicit corect ce am pozat?
Logged
Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« Reply #18 on: March 14, 2010, 07:50:09 PM »

DanaT, mersi mult de poza. Drept sa zic inca nu m-am plimbat printre fluturii din Malaesya, asa ca o sa ma mai uit dupa ei.
Se poate sa ai dreptate dar mi-ar mai trebuie vreo 20-30 de poze, asa pentru comparatie. Doar 20-30, ca mi-ar fi teama sa nu mi se reproseze ca exagerez. Grin
Logged

einsteinitza
Moderator
*****
Offline Offline

Posts: 18415

Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie


« Reply #19 on: March 14, 2010, 08:06:22 PM »

Ce fluture frumos, Dana.
Claudiu, cartea de care zici, buna in continut, e greu de folosit ca determinator datorita calitatii groaznice a pozelor, dupa cum spui. Din pacate, la noi , sunt putine determinatoare de fluturi serioase.
Au aparut insa cateva
pe zone, mai mult brosuri de informare despre speciile din anume zone.
O  carte splendida despre unii din fluturii de noapte, noctuidele, este cea a lui Laszlo Rackosy, nu stiu daca o cunosti.Este o lucrare foarte serioasa, dar este in germana.
Logged

Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« Reply #20 on: March 14, 2010, 09:39:47 PM »

Eisteintitzo ce mica e lumea! Nu stiu cartea dar il cunosc pe autor.  Grin De carte am auzit chiar de la el cam cand o publica sau cu ceva timp inainte, nu mai stiu. E un om extraordinar care a stiut sau a avut norocul sa ajunga sa faca meseria ce-i place. Am discutat de cateva ori cu el si am apreciat pasiunea ce o pune in meseria lui. Putini oameni reusesc asa performante. A avut si o expozitie in Cluj, nu stiu daca s-a mai tinut.

In general fotografiile sunt strict utile dar nu suficiente pentru o identificare. Cand sunt posibilitati "de dubii" e bine sa ne limitam la identificarea genului sau daca e foarte dificil a familiei din care face parte o specie. Uneori cand avem lista cu toate speciile dintr-o anumita zona si cand o specie are o "cheie" vizibila in poza identificarea poate fi facuta si din poze. Acest "uneori" poate fi "frecvent" in cazul unor genuri si foare "rar" in cazul altor genuri. Oricum un amator fara fotografii e pierdut. Eu asa sunt, fara fotografii si documentatii de multe ori nu-mi amintesc nici macar numele. Insa daca le am pe cele doua stiu sa caut, apoi imi amintesc ... Grin
Logged

einsteinitza
Moderator
*****
Offline Offline

Posts: 18415

Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie


« Reply #21 on: March 14, 2010, 09:53:44 PM »

Este intr=adevar un om deosebit, iar in Bucuresti mai sunt cativa ca el. Si eu am avut onoarea sa-l cunosc, indirect, cand umblam ca sofer pentru fiul meu, mare pasionat de fluturi intr-o vreme, si, asa cum spui, cu aparatul doldora de fotografii.
Asa am auns si eu sa ma pricep putin, stand cuminte in biroul lui Dorel Rusti si asteptand copilul.
Daca imi dai  o adresa, am sa-ti trimit ceva dragut, sigur o sa iti placa, chiar daca nu e foarte stiintifica.
Uite aici
http://www.infonews.ro/article38285.html
Logged

einsteinitza
Moderator
*****
Offline Offline

Posts: 18415

Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie


« Reply #22 on: March 14, 2010, 10:19:44 PM »

Tot pe subiectul asta, Rackosy a reusit sa obtina fonduri si sa infiinteze langa CampiaTurzii o arie protejata datorita existentei unor specii rare de fluturi,din cate stiu prima din Europa. Este  zona de vegetatie stepica. cu anumite specii rare, iar tot proiectul se cheama Dealul cu fluturi. Este foarte interesant si frumos. Este la iesirea din comuna Viisoara.
Logged

Claudiu
Roza
*****
Offline Offline

Posts: 957



« Reply #23 on: March 14, 2010, 10:44:56 PM »


Norocos pustiul ca are asa o mama care l-a dus la muzee de mic. Felicitari mamei.

Ai ramas cumva blocata PM ca nu am putut scrie asta ca raspuns PM  Cheesy

Am citit mai demult pe net despre rezervatia "dealul cu fluturi" de la Viisoara. Se pot cauta info pe net dupa"rezervatie fluturi Viisoara" E chiar interesant, o arie mica dara extrem de bogata in specii. Daca tin bine minte cu ocazia inventarului fluturilor de acolo s-a gasit chiar si o specie sau varietate endemica noua.

Logged

einsteinitza
Moderator
*****
Offline Offline

Posts: 18415

Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie


« Reply #24 on: March 15, 2010, 06:54:18 AM »

Scuze Claudiu, am sa dau drumu la MP.
Cand m-am reintors pe forum, am inchis mesageria, deoarece unele persoane de aici duc batalii urate pe mp, si nu mai voiam sa mi se trimita mizerii de doi bani prin MP. Cine are ceva de zis, sa imi zica pe forum, sa se vada. Macar  acum nu se mai sterg postarile selectiv.
Dau acum drumul la MP.
Logged

Pages: [1] 2   Go Up
  Print  
 
Jump to:  




Powered by TotalMush ©