Încă una din ciclul "D-ale Penelopei"
:
Azi am ajuns la serviciu, mai mult pe jos, fleaşcă din cap şi până în picioare.
Când am vrut să ieşim cu maşina din curte, am derapat şi maşina s-a înfipt cu botul în mormanul de zăpada de la marginea aleii. După ceva înjurături, câteva opinteli, ne-am dat bătuţi, am lăsat maşina înţepenită (bine că măcar e în curte) şi am purces către microbuz. Pe uliţa, înnotând din greu prin terciul de zăpadă, ne-am dezumflat şi mai tare când am văzut că, la mai puţin de 10 m, microbuzul alene trecea!
Am luat următorul microbuz după vreo 15 min., timp în care am jucat şotron făcând loc maşinilor care veneau dinspre uliţă, sau ferindu-ne de maşinile care treceau în goană pe şosea, împroşcându-ne cu mocirlă de sus până jos. Am vrut să mă întorc acasă. Numai gândul că acasă riscam să dau explicaţii celor două zgripţuroaice pe care vremea rea le-a imobilizat la noi, m-a determinat să rezist eroic.
Microbuzul nu intră în aeroport. Prin urmare, de la pod şi până la birou, pe vreo 900 m, am făcut faţă stihiilor naturii: vântul turbat care îmi dădea jos gluga şi îmi biciua faţa, băltoacele în care mi se afundau picioarele până la 30-40 cm, potopul aruncat de roţile maşinilor grăbite.
Nu exagerez: în cizme aveam apă, blugii uzi până la genunchi, jacheta de fâş fleaşcă.
Când am intrat la birouri, unele colege deja îşi uscau ciorapii şi ghetele pe electroconvector .
Mi le-aş usca şi eu dar ce fac cu blugii??
Author
Topic: Buna dimineata! (Read 912164 times)