Welcome, Guest. Please login or register.
Did you miss your activation email?

Username: Password:
Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 [16] 17 18 19   Go Down

Author Topic: Iubesc plantele otravitoare!  (Read 155553 times)

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #375 on: August 16, 2010, 10:18:55 PM »

A fi Ignorant cu stiinta este putere
Ignorarea stiintei este bolnaviciune

asta ar fi o traducere personala a semnaturii...
citatul este din Tao Te Ching, desi poate se potriveste la fel de bine si in scrierile lui Sun Tzu....
Logged

penelopa

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #376 on: August 16, 2010, 11:08:36 PM »

Semnătura ta, Daka, e corect tradusă  aşa:" A fi Ignorant cu ştiinţă, este putere" .........  sau, aşa:"A fi Ignorant cu ştiinţa, este putere" ?!
Eu aş fi de acord cu prima variantă. :)
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #377 on: August 17, 2010, 08:28:31 AM »

Semnătura ta, Daka, e corect tradusă  aşa:" A fi Ignorant cu ştiinţă, este putere" .........  sau, aşa:"A fi Ignorant cu ştiinţa, este putere" ?!
Eu aş fi de acord cu prima variantă. :)

asa este , prima varianta are sens, insa nu am caractere romanesti pe tastatura...
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #378 on: August 17, 2010, 09:57:57 AM »

http://www.putereaprezentului.tk/

un link interesant... de ascultat cu atentie... desi poate la inceput este enervant...
nu va speriati este doar mintea care protesteza pe ascuns...
Logged

penelopa

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #379 on: August 17, 2010, 11:24:32 AM »

Nu m-am speriat şi voi citi cărţile video, acasă, când voi fi numai "eu" cu "mine".  Îmi place şi vocea "indivdului" (îmi induce o stare de  linişte) şi exprimarea "simplă" pe înţelesul tuturor celor care se simt chemaţi.  :)
E interesantă şi deschisă experienţa/învăţătura propusă şi o accept în totalitate fiindcă nu mă obligă să mă mişc în interiorul unor dogme religioase sau oculte.
Atâta doar că, nu prea are legătură cu plantele noastre "otrăvitoare". ;)
Eu îţi mulţumesc pentru link, dar ar fi interesant să vorbim la acest topic despre puterea " plantelor otrăvitoare". ::)
 
ps. Nu de altceva, dar s-ar putea să avem ceva contestaţii! >:D

Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #380 on: August 17, 2010, 06:52:03 PM »

Lasa, ca nu contesta nimeni nimic, atunci cand discutiile curg frumos pe fagasuri alaturate, ca se intorc firesc inapoi, si asa e placut sa, se inoade diverse fire ale discutiei, nu se supara nimeni.Interesant filmulet,si Pene, ai dreptate, e o voce linistitoare.
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #381 on: August 17, 2010, 08:14:30 PM »

succint:
Domnul Tole a fost profesor la Cambridge, cand si-a pierdut dialogul interior a dormit vre-o 3 ani pe banca in parc deoarece
nu se putea satura sa auda cantatul pasarilor... dupa aceea lumea intra in vorba cu el si au observat
ca nu e chiar boschetar... iar acum... vedeti si voi...
ma duc la o prelegere de a lui prin septembrie la karlsruhe...
 legatura dintre tacerea interioara si plante este urmatoarea:
- o povestesc si eu cum am auzit-o de la cineva care cu adevarat vorbea cu plantele... asadar inca nu este o experienta personala
ne alegem o planta mica ne punem langa ea si incepem sa-i vorbim tare de la egal la egal...
la inceput va ve-ti simti ridicol insa va trece daca stam sa ne gandim ca nu pierdem nimic...
poate ceva imagine in fata semenilor insa aia nu e grav...
taiem dialogul interior, orice gand etc... si plantele se pot auzii...

cu stima,
daka
Logged

penelopa

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #382 on: August 18, 2010, 11:05:37 AM »

Parcă aş încerca şi eu experienţa asta (deşi m-a amuzat de fiecare dată când am încercat să vorbesc cu plantele  ;D) dar nu ştiu cu ce plantă să încep.  >:D Ai vreo recomandare  referitor la o plantă mai ... comunicativă?? >:D
Logged

vernil

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #383 on: August 18, 2010, 01:34:02 PM »

Parcă aş încerca şi eu experienţa asta (deşi m-a amuzat de fiecare dată când am încercat să vorbesc cu plantele  ;D) dar nu ştiu cu ce plantă să încep.  >:D Ai vreo recomandare  referitor la o plantă mai ... comunicativă?? >:D

Incearca cu limba soacrei, daca ai (planta)
Logged

penelopa

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #384 on: August 18, 2010, 03:38:35 PM »

N-am planta dar am limba soacrei. ;D :D >:D
Logged

myosotis

  • Roza
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 1651
    • Spi's garden
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #385 on: August 18, 2010, 06:57:55 PM »

Pene, te dotez si cu planta cu prima ocazie  >:D . Acu' citind pe-aici imi dau seama ca din gramezile mele de plante, cele cu care vorbesc mai des, sunt trandafirii si cactusii. Fiindca ma ranesc, fizic. 
Pene,  azi am udat socul de la tine,  fiindca era pamantul foarte uscat. Poate gresesc, dar intotdeauna zic : "lucrurile in care nu crezi, nu exista" . Apropo de cine sta/nu sta sub soc.
Logged

vernil

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #386 on: August 18, 2010, 08:26:20 PM »

Logic, daca crezi si citesti atat de mult despre rau, inseamna ca admiti, chiar si inconstient, puterea Binelui. Dar nu se aduce vorba, nici macar in treacat, despre asta.  +ham In rest, sa auzim numai de bine  >:D
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #387 on: August 19, 2010, 08:33:21 AM »

Myo, inteleg ca mai mult sunt reprosuri decat discutii pe teme filozofice >:D
Oricum, dupa mine, raul si binele exista cel mai mult in noi si suntem raspunzatori de ce ni se intampla, in mare majoritate, si de atitudinea fata de viata si fata de intamplarile ei.Nu cred ca exista om care sa nu poata scrie aici adevarate istorii, cu intamplari care l-au incercat pe parcursul vietii, cu caderi si ridicari, depinde de el daca ce i s-a intamplat l-a doborat sau a considerat totul o provocare, ridicandu-se deasura .
Logged

penelopa

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #388 on: August 19, 2010, 08:48:59 AM »

Myo, să uzi socul ăla mereu fiindcă îi place apa. Să nu mă dotezi cu limba aia spinoasă de soacră că n-o sufăr oricât de cominicativă ar fi ea. ;D

Aşa e cum ziceţi voi!  ;)  De când am citit cele scrise de Daka  despre "individul" care obişnuieşte să stea sub soc, puţin  mi-a cam destabilizat  stăpânirea de sine când trec pe lângă soc, seara ... pe întuneric. :( Îmi impun atunci să mă gândesc la altceva  şi să modific imaginea malefică într-una benefică: adică,  îmi imaginez socul plin de floare iar sub soc îl văd pe Buddha în poziţia lotus. ;D  

Despre soc aş mai putea spune că aşa mulţi pui răsăriţi prin toată curtea n-am mai văzut niciodată în 7 ani de când locuiesc aici!!!  +hypno
Deşi în articolul ăla se spunea că nu-i bine să umbli la rădăcina unui soc, nu pot lăsa toţi puii ăia să crească.  :( Am unul destul de mare (2 m) pe care trebuie să-l scot/tai fiindcă a ieşit între o tuia şi un liliac, deranjându-şi vecinii. Myo, dacă vrei, la toamnă ţi-l pun şi pe ăsta la "pachet". ;D
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #389 on: August 19, 2010, 08:53:42 AM »

Pene ,dar din fructele lui faci ceva?
Am tot citit ca ,gatite sunt bune, dar nu am incercat nimic pana acum
Logged

costieanuconstantin

  • Roza
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 1723
  • CODLEA
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #390 on: August 19, 2010, 08:58:11 AM »

noi vreo cativa ani le-am pus intrun amestec de fructe si am facut o bautura alcoolizata gen afinata visinata,etc.
Logged

vernil

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #391 on: August 19, 2010, 12:11:10 PM »

mi-a cam destabilizat  stăpânirea de sine când trec pe lângă soc, seara ... pe întuneric. :( Îmi impun atunci să mă gândesc la altceva  şi să modific imaginea malefică într-una benefică: adică,  îmi imaginez socul plin de floare iar sub soc îl văd pe Buddha în poziţia lotus. ;D  


Pene, tamaia se obtine din rasina de brad, iar tu ai o multime de conifere in curte. Stie toata lumea ce efect are fumul de tamaie asupra dracilor, ii alunga, pe pustii. Te rog mult, daruieste-mi un pui de soc.

Si ca sa contrabalansez, va reamintesc ca teiul este considerat un copac sfant. Fiindca are proprietatea de a alina problemele sufletesti (parfum) si de a echilibra sistemul nervos (ceai, tinctura). Din cate stiu, orice planta care are proprietati curative, este considerata benefica. Iar socul intra in aceasta categorie.
Se spune ca dedesubtul bisericii de la Cernica doarme un balaur ... Doar se spune ...

Eu nu cred nimic din "discutiile filozofice" de mai sus. Si nu-mi plac deloc cele scrise, mai ales ca seamana mult a manevrare psi.
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #392 on: August 19, 2010, 12:18:21 PM »

Poti sa si pui un Buddha mic acolo sub soc.  :)
Mie imaginea unui Buddha imi creaza o senzatie de pace, de moleseala, dar imi vine si sa rad putin, cand vad burta aia mare dezgolita ;)
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #393 on: August 19, 2010, 12:32:09 PM »

Parcă aş încerca şi eu experienţa asta (deşi m-a amuzat de fiecare dată când am încercat să vorbesc cu plantele  ;D) dar nu ştiu cu ce plantă să încep.  >:D Ai vreo recomandare  referitor la o plantă mai ... comunicativă?? >:D

alege o planta mica, alegerea este a ta...
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #394 on: August 19, 2010, 12:38:49 PM »

Myo, să uzi socul ăla mereu fiindcă îi place apa. Să nu mă dotezi cu limba aia spinoasă de soacră că n-o sufăr oricât de cominicativă ar fi ea. ;D

Aşa e cum ziceţi voi!  ;)  De când am citit cele scrise de Daka  despre "individul" care obişnuieşte să stea sub soc, puţin  mi-a cam destabilizat  stăpânirea de sine când trec pe lângă soc, seara ... pe întuneric. :( Îmi impun atunci să mă gândesc la altceva  şi să modific imaginea malefică într-una benefică: adică,  îmi imaginez socul plin de floare iar sub soc îl văd pe Buddha în poziţia lotus. ;D  

Despre soc aş mai putea spune că aşa mulţi pui răsăriţi prin toată curtea n-am mai văzut niciodată în 7 ani de când locuiesc aici!!!  +hypno
Deşi în articolul ăla se spunea că nu-i bine să umbli la rădăcina unui soc, nu pot lăsa toţi puii ăia să crească.  :( Am unul destul de mare (2 m) pe care trebuie să-l scot/tai fiindcă a ieşit între o tuia şi un liliac, deranjându-şi vecinii. Myo, dacă vrei, la toamnă ţi-l pun şi pe ăsta la "pachet". ;D

si totusi stii foarte bine ca nu exista demoni... sunt numai niste puteri... care nu pot avea efect asupra cuiva decat cu voia acelui cuiva...
revenind la soc... nu este nimic malefic!!!
nu te lasa influentata de doctrina crestina diavoli, retributii bun/rau etc...
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #395 on: August 19, 2010, 12:41:44 PM »

alte informatii utile...
Ierburile sacre, intre magie si traditie
Conditiile climatice ale Daciei, corelate cu cele geografice (sez, deal, munte)
au favorizat existenta in acest spatiu a unei mari diversitati de specii vegetale.
Din acest motiv, inca de pe vremea geto-dacilor, o serie de plante ce cresc si azi pe
teritoriul Romaniei, erau cunoscute si intrebuintate ca ierburi de leac, reputatia unora
dintre ele mergand pana acolo incat in perceptia populara apar si astazi ca fiind
inzestrate cu virtuti extraordinare, motivate de o mitologie speciala, vegetala.
Multe dintre aceste plante sunt considerate sfinte, fac obiectul unui cult de sorginte
arhaica, asa cum este cazul Matragunei (Atropa belladona), dar intotdeauna acest cult
are un scop bine precizat, urmarindu-se rezultate cu caracter magic, inclusiv in domeniul
medicinei magice, al acelor descantece ce se implinesc cu ajutorul anumitor ierburi.
Aceleasi plante insa, si altele, au fost si mai folosite chiar si numai pentru virtutiile lor
naturale.
Urcand dinspre Tara Hategului (sud-vestul Transilvaniei, judeţul Hunedoara)
spre locul unde se afla ruinele sanctuarului dacic de la Sarmizegztusa, in anumite
momente flora spontana naste o simfonie a parfumurilor, miresmele canta si fascineaza,
iar vara inainte de izbugnirea vreunei furtuni, miresmele devin atat de invaluitoare incat
aduc bucuria trairii pana la extazul mistic si la transcendenta. Multe dintre aceste plante
contin importante principii active.
In Tara Oasului (regiunea geografica alcătuită din Depresiunea Oaşului şi
munţii care o delimitează, Munţii Oaş şi Munţii Gutâi cu ramificaţiile lor, aflată în
nordul Transilvaniei, actualul judeţ Satu Mare), locul unde se duc fetele sa culeaga
ritualic unele dintre ierburile sacre (printre care si matraguna) este numit ''Gradina
Milostivelor'', nume sub care sunt desemnate Ielele sau Rusaliile.
Faptul acesta arata clar ca in mentalitatea populara, mare parte din ierburi se afla sub
puterea celor mai temute si respectate dintre fiintele nevazute.
Aceeasi credinta se manifesta si in alte tinuturi, cum ar fi cel al Nasaudului, unde se
vorbeste despre florile ce cresc in Gradinile ''Frumuselelor'', gradini care se afla prin
poieni sau pe colturi de stanci, intrarea in aceste locuri fiind insa periculoasa, deoarece
zanele fura puterile oamenilor, mai ales celor ce se culca pe pajistele lor inflorate.
In aceste Gradini cresc flori precum Banuteii (Bellis perennis- folositi contra bronsitei
cronice); Saschiul (Vinca minor); Banatul (Geranium- folosit in practica populara si
contra junghiurilor) si Vazdoagele sau Garofitele ( Dianthus) . Ultima, Garoafa de Munte
( Dianthus superbus), numita si Vuruiana de Urat, Are o foare foarte frumoasa, dar este
cunoscuta ca “aducatoare de urat” ( Cel ce o poarta este imediat urat de ceilalti oameni ).
Alte plante, asa cum sunt Usturoiul, Avrameasca, Leusteanul, Pelinul, Omagul s.a sunt
nesuferite duhurilor sau strigoilor, fiind folosite ca atare de catre tarani, adica ca niste
arme in lupta pentru sanatate.
Prin fanete sau pe langa paraie creste uneori o planta cu flori roz purpurii numita
Dragoste sau Masa Raiului ( Sedum fabaria). Primavara, aceasta planta este adusa din
locurile in care creste si se sadeste in gradina casei, in loc ferit, curat, in credinta ca este
protectoare a dragostei, ca apara pe cei ai casei de cei rai, care vor sa o strice. In unele
sate, cand infloreste, se rupe cate un fie pentru fiecare din casa, se pune la grinda si cel
al carui fir se usuca se spune ca va muri in acel an, dar daca creste si se infasoara pe
dupa grinda, este semn ca va trai mult.
O remarca interesanta, facuta pe valea Nistrului-de-Jos , in Basarabia, este aceea
ca oricat de mare ar fi puterea lecuitoare a unei plante sau a unei substante, nu se
administreaza niciodata unui bolnav fara descantec sau fara anumite practici magice.
Acest fapt denota filiatia ancestrala a medicinei populare daco-romane de la o medicina
sacerdotala, in care era obligatoriu ca restabilirea sanatatii sa necesite invocarea
elementelor supranaturale.
Buruienile de leac se culeg atat primavara, cat si toamna. Recoltatorii nu tin neaparat
seama de momentul cand planta este in deplinatatea puterilor ei naturale, cand a ajuns la
maturitate sau cand este mai plina de seve. Ea se sesfasoara dupa considerente magice,
in anumite momente cosmice urmand un ritual caracteristic.
Totusi, in Basarabia lecuitorii populari obisnuiesc sa dea uneori, celor ce au nevoie,
ierburi culese pe loc. Cand se iveste boala ei se duc pe dealuri, prin rapi, la iazuri, pe
unde cresc buruienile si le cauta. Peste tot insa exista regula ca, de la Sfredelul Rusaliilor
pana la sfarsitul Saptamanii Mari ( Saptamana Rusaliilor ), timp de mai bine de o luna
deci, sa nu se culeaga ierburile sacre ( este vorba de ierburile aflate sub puterea
Rusaliilor, Ielelor, Vanoaselor), caci nu sunt lecuitoare.
Celelalte ierburi de leac, precum Usturoiul si Pelinul, nu isi pierd virtutile in aceasta
perioada. “De-o veni [insa] omul la nevoie, asi atunci te duci si le culegi” - se marturisea
o baba doftoroaie din Basarabia. Aceiasi doftoroaie arata insa ca exista o zi speciala in
an cand se culeg buruienile, in ziua de Macovei (1 August). Isi aminteste ca inainte sa se
schimbe “stilul” calendarului ortodox, in aceasta zi se duceau femeile la biserica cu
felurite flori si buruieni, iar preotul facea apa sfintita cu care le stropea. Femeile le
duceau apoi acasa si le pastrau uscate. “ Atunci ma sculam si eu – isi amintea ea - ,
dimineata pana`n ziua, prin roua strangeam buruienile si le duceam la Biserica, dar amu
de cand cu stilu, s`o stricat obiceiul si nu mai strang.” Inainte de Sfredelul Rusaliilor sau
la Macovei, pentru recoltarea plantelor, se aduna cateva batrane, chiar si femei mai
tinere, care trebuie insa sa fie neaparat “curate” ( sa nu fie la ciclu), si se duc departe de
sat, prin paduri. Totodata ele trebuie sa se schimbe, adica sa isi ia camasi albe si curate
pentru acest eveniment.
Majoritatea ierburilor sacre se recolteaza inainte de Sfredelul Rusaliilor. Este si
cazul Sagetaturii, care dupa aceasta data isi pierde puterea si poate chiar sa “ poceasca
“ , si a-l Buruieni cu cinci degete ( Potentila recta, numita Iarba Faptul pentru ca desface
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #396 on: August 19, 2010, 12:42:37 PM »

vrajile). Aceasta ultima planta se bucura de un mare respect la Niscani ( Basarabia).
Cand este adusa acasa, se spala mai intai icoana Maicii Domnului ( ce nu lipseste din
nici o casa) apoi cu apa aceea se stropeste Buruiana cu cinci degete. “Se intrebuinteaza
pentru orice – arata o tanara din acest sat, referindu-se la planta -, e buna pentru toate
bolile. Poti s-o bei pentru sanatate. E buna s-o tii in casa, pentru ca e buruiana scumpa
(sfanta). Cand o pui la fiert in ulcica noua, o pui la icoane si bati trei metanii spunand:
''Te primim cu paine si cu sare, sa ne fi folositoare''
Alte plante se strang la date bine precizate. Astfel, Sulfina (Melieotus officinali)
se culege numai in ziua de Sanziene si la Ziua Crucii, iar Seminocul (Medicago falcata,
numit si Vartejul Pamantului) se strange numai pe vremea secerii.
La solstitiul de vara, in ziua de Sanziene, femeile din Banat, de pe valea
Timocului, pornesc dis-de-dimineata la cules ierburi de leac. In aceasi zi, femeile
pricepute la vraji de “luare a manei” se duc la ogoarele lor. Pentru acest lucru ele se
dezbraca si, umbland goale prin lanuri, trec cu mana peste roua acestora. Dupa aceea
infing in ogor o cruciulita facuta din lemn de alun si rosteste un descantec. In aceeasi zi,
femeile mai in varsta se duc in afara satului si culeg plantele lecuitoare pe care le
numesc “ierburi de Sf. Ioan”. La intoarcerea in sat se dezlantuie un ritual in care femeile
culegatoare se daruiesc pana la extaz. Inca de la intrarea in sat ele sunt asteptate de un
cimpoier si de un tobosar. Muzica si ritmurile produse de cimpoi si de toba, ca si dansul
deslantuit al femeilor trecute de 40 de ani ce se prind in hore, au un efect aproape
hipnotic asupra executantelor ritualului. Purtand in spate snopii de plante se prind in
hore conduse pe rand de cate una din ele . O hora se sparge si alta ii ia locul, fara ca
muzica sa inceteze vreo clipa, in timp ce fetele femeilor sunt aprinse si sunt scaldate in
naduseli. Astfel ajung in mijlocul satului unde, dupa ce fac o ultima mare hora ce
inchipuie hora ametitoare a zanelor Sanziene, Patronele “ierburilor de Sf. Ion”, se
despart si se indreapta cu plantele lor spre case.
Pentru tarani, uscarea ierburilor stranse este simpla. Dupa ce au fost culese , se
fac manunchiuri lungi de pana la 20 cm, se leaga cu una dintre ierburi, iar acasa se pun
sub streasina casei sau se atarna de o grinda in pod. Cand devin necesare ele se dau
bolnavilor sa le bea ca fiertura, sa se oblojeasca cu ele sau sa le puna in apa de scaldat.
Cunoasterea virtutilor magico-terapeutice ale plantelor poate fi insusita prin
mijloace neobisnuite chiar de la ele, de la plante, conform unei credinte populare larg
raspandita, motiv in care un rol important il detine <Sarpele alb> sau <Sarpele
nazdravan>. O sateanca din Bistrita-Nasaud stia de la tatal sau ca cine vede Sarpele alb,
sa-l omoare dintr-o data si sa il manance uscat, caci de atunci el va auzi ierburile
vorbindu-i: “ pe mine nu ma calca, ca sunt buna de leac pentru...”.
Si in Bucovina se crede ca in acest scop este bun Sarpele alb, gasit sub un alun alb. In
prima jumatate a secolului trecut, in Transilvania era celebru, vraciul. Taran Mihai sau
Stefan Sas, din Topilita Romana, caruia un Sarpe nazdravan, cu care a vorbit si pe care la
mancat, i-a dat cunostinta graiului tuturor ierburilorde leac. In casa sa era un adevarat
pelerinaj al bolnavilor din diverse tinuturi, care cereau si foloseau leacurile facute de el
din buruieni. Mihai Sas mai vindeca insa si cu descantece sau cu dieta de mamaliga,
facand chiar si scoateri de draci din bolnavi.
De cele mai multe ori sacralitatea plantelor este cea care le confera puterea
tamaduitoare, iar aceasta putere poate fi insotita de calitati de tip oracular, asa cum se
intampla in cazul Duminicutei (Lysimachia nummularia), planta ce creste prin paduri,
prin poieni, prin zavoaie sau pe malul apelor. In locul de unde este culeasa, se lasa
ofranda de paine si sare. Adusa acasa se foloseste la copiii care nu merg in picioare; se
pune langa foc, pe vatra, cu paine si sare alaturi, si daca se innegreste este semn ca vor
muri, daca nu, este semn ca vor trai. (Duminicuta se mai foloseste si in scaldatoarea
copiilor, ca sa creasca si sa se intareasca).
Unele ierburi au putere protectoare in fata supranaturalului. Astfel, odinioara, cand
mergeau la joc, la ospete sau cu animalele la salase de pe inaltimi unde ramaneau
adeseori singure, pana toamna, fetelor din Salciua li se faceau de catre mamele lor
lautori cu Odolean (Valeriana officinalis), Leustean si Iarba Neagra ( Sanicula
europeana), ca sa nu le fure zmeii ce se vedeau uneori iesind ca o para de foc, ce lumina
in noapte si apoi se stingea, dintr-o pestera numita Poarta Zmeilor.
Matraguna
Un cuvant cu sonoritate, puternic si enigmanic care reuseste sa starneasca
interesul de indata ce-l auzi. Apoi, afli cu stupoare ca este o doar planta, de altfel una des
intalnita in copilarie, in drumetiile aventuroase pe plaiurile mioritice facute vara la
bunici.
Poate inca va amintiti mustrarile insistente ale adultilor atunci cand va apropiati cu
jind de fructele mici si negre, ce pareau a fi niste gustoase afine.
Din pacate pe cat de ademenitoare sunt acestea, pe-atat sunt de otravitoare, cu
efecte toxice imediate, fiind chiar letale. Totusi s-a descoperit, ca extracte din radacina si
frunze au efect terapeuric, astazi ele fiind in compozitia unor medicamente ca remediu
pentru astm, bronsite astmatiforme, antispastic intestinal si ca antivomitiv.
Aceste proprietati curative ale plantei puse in oglinda cu efectul vatamator al ei au
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #397 on: August 19, 2010, 12:43:34 PM »

facut ca de-a lungul timpul matraguna sa dobandeasca conotatii spirituale si insusiri
magice, folosite de vrajitoare din toata tara pentru noroc in dragoste, bogatie,
prosperitate, chiar si pentru dusmanie.
Fascinatia pentru matraguna a captivat si importante personalitati romanesti
precum Mircea Eliade, care in 1938, a scris un studiu amanuntit despre cultul
matragunei in revista de studii religioase Zalmoxis, de asemenea etnologul Ion Ghinoiu
a tratat subiectul in lucrarea Panteonul Romanesc.
Ritualul culesului de Matraguna
Fetele din judetul Turda, cele care sunt dornice de matiris, pleaca sa culeaga
matraguna la miezul noptii, doua cate doua. Pentru ca farmecele sa aiba efect, ele trebuie
sa isi lase parul despletit, sa fie in pielea goala si tot drumul sa se sarute si sa se
imbratiseze. Odata ajunse, fetele se aseaza una peste alta si iau cu mana o frunza. Se
intorc acasa, lasa matraguna sa se usuce pana cand se sfarama, intre timp merg sa fure
faina de la moara, pe care o cern. Din faina, matraguna sfaramata si miere de albine fac
un aluat pe care il lasa sa se acreasca.
Din acest aluat ele pot apoi sa strecoare bucatele in cafeaua sau placinta feciorului
vanat, sa se indragosteasca.
Atunci cand se culege matraguna in acest scop si anume casatoria, in multe zone
din Romania exista si un recitativ magic :
“matraguna, Doamna buna,
marita-ma-n asta luna.
de nu-n asta,-n haialalta
sa nu fiu nemaritata
ca s-a ros coada de brearta,
degetele de inele
si grumazii de margele”
In judetul Bacau, se obisnuieste ca o baba, impreuna cu doua fete sau doi baieti sa
plece dupa matraguna, in padure dimineata devreme. Ei pleaca cu mancare si vin, iar
dupa ce gasesc planta, tinerii beau, mananca isi vorbesc cuvinte de dragoste se saruta si
se imbratiseaza, in timp ce vrajitoarea ii descanta plantei. Dupa terminara
descantecului, tinerii joaca in jurul matragunei, iar baba sapa in jurul ei pentru a scoate-o
din pamant fara sa-i rupa radacina. Procedeul acesta este folosit daca vraja este destinata
iubirii, daca cumva se doreste ca vraja sa fie pentru dusmanie, tinerii se scuipa, se injura
sau chiar se bat.
In comuna Sapanta din judetul Maramures, merg sa culeaga matraguna, o fata si
un baiat, sau pot merge chiar si grupuri numeroare, conditia de baza este aceea de a nu fi
vazuti nici la dus nici la intors. Cand planta este menita unei vraji bune, tinerii ii vor
oferi matragunei cadouri, vor dansa in jurul ei dezbracati si vor tipa. Planta va fi smulsa
cu atentie pentru a nu se rupe. Daca se vrea o vraja pentru a face rau, atunci ea trebuie
culcata la pamant, lovita pana se face bucati, se pronunta numele celui in cauza si se
spune raul care ii se doreste : cearta sau moarte.
Matraguna poate fi culeasa si in scop medicinal, dar atunci trebuie sa-i descanti
astfel :
“foarte cinstita matraguna imparateasa, te cinstesc cu paine, cu sare si ma inchin:
da-mi tu vestmintele tale. Spala-ma, curateste-ma, elibereaza-ma de datatura, de
facatura. Sa raman curata, stralucitoare ca argintul trecut prin sita, ca Maica Domnului
care m-a adus pe pamant”
In judetul Neamt ca se se determine gravitatea unei boli se da bolnavului de baut
infuzie de matraguna. Daca persoana in cauza va suferi de delir si care trei zile mai apoi
tot nu si-a revenit , inseamna ca boala pe care o are este incurabila.
Leusteanul- condiment medicament
Leusteanul, una dintre aromele preferate ale bucatariei romane si-a castigat
calitatea de medicament uzual, fiind folosit in medicina populara in mai toate regiunile.
Amintit in cantecele populare, Leusteanul este o planta folosita in descantece
impotriva Ielelor, de intoarcerea laptelui si impotriva sarpelui. Este cea mai insemnata
planta din gradina de legume, avand o influenta magica asupra intregii gradini. De aceea
se spune ca daca ti se fura Leusteanul din gradina, ti se vor usca toate verdeturile.
In Carpati, radacina Leusteanului se pune in jurul sicriului unui mort, alaturi de
alte plante, pentru ca mortul sa nu se faca strigoi.
In ultima perioada, au fost facute studii farmacologice atat in Italia, Turcia si
Spania in urma carora s-a descoperit ca leusteanul, nelipsit de altfel din traditionalele
borsuri romanesti, este mai degraba planta medicinala decat condiment.
Leusteanul este un remediu eficient in foarte multe boli datorita principiilor active
pe care le contine. Gratie proprietatilor terapeutice, este un excelent remediu pentru
prevenirea bolilor respiratorii, endocrine, renale, ale aparatului urinar si pentru intarirea
sistemului imunitar.
Petele de pe piele dispar in mod miraculos
De asemenea, daca este utilizat in afectiuni ale pielii, cum sunt de exemplu petele
care apar in contactul cu diverse substante chimice, in scurt timp se pot observa efectele
pozitive. Timp de o saptamana, frunzele de leustean zdrobite se aplica pe suprafata care
trebuie tratata, iar procedura se repeta de doua-trei ori pe zi.
In cazul petelor pe piele care apar pe fondul unor tulburari interne, tratamentul
extern este dublat cu o cura de dezintoxicare cu o durata de minimum doua saptamani,
timp in care se iau 12 lingurite de suc de leustean pe zi. Daca insa suferiti de o alergie,
aplicati pe locul afectat o cataplasma cu leustean. Aceasta are capacitatea de a diminua
inflamatia si de a calma mancarimile.
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #398 on: August 19, 2010, 12:44:27 PM »

Angelica
Angelica este o planta elixir. Ea mentine tineretea si sanatatea. Se spune ca haiducul
Pintea purtea in traista sa de piele o sticla de palinca in care se aflau radacini de
Angelica alaturi de alte ierburi , cu frunze si flori, prin care si Fierea Pamntului.
Haiducul legendar afirma ca acea bautura placuta la gust da omului nu numai putere,
dar il apara de multe feluri de boli periculoase.
Socul
Este un arbore mic raspandit pe marginea paraielor, pe langa parauri, prin locuri
uitate, prin paduri. Ramurile au in mijloc o maduva alba usor de extras, fapt ce explica
folosirea lor in confectionarea fluierelor.
Se spune ca sub Soc locuieste un duh vrajmas care pazeste comorile ingropate sub
el, ne lasand pe nimeni sa se apropie de ele. Daca se incumeta cineva sa se apropie , este
maltratat , I se sucesc picioarele, ii sunt stambate falcile.
Deasemenea nu e bine sa se culce cineva sub Soc, caci il pandesc nenorocirile, omul
culcat poate chiar sa innebuneasca.
Floarea de Soc se intrebuinteaza in medicina taraneasca impotriva tusei, a
emfizemului pulmonar (se bea ca infuzie) , raguselii (se face o fiertura din flori de Soc si
Musetel care se bea seara la culcare, invelind bine bolnavu sa transpire) , varsatului de
vand (varicela).
Din florile de Soc se prepara o bautura racoritoare Socata, pe care multi romani o
consuma ca pe o cura de primavara. Ceaiul de flori de Soc mareste cantitatea de lapte la
femeile care alapteaza.
Usturoiul
Atat Usturoiul de toamna cat si cel de vara, este folosit la diferite leacuri
descantece si raji. Cel de toamna insa, dupa cum afirma cunoscatorii, este cu mult mai
bun la leacuri si vraji, find de aceea mai intrebuintat. Tot odata el este cel mai bun mijloc
de aparare impotriva duhurilor vrasmase omului.
In seara dinspre San-Vasile, San-George si Sant Andrei cand se zice ca umbla mai
mult duhurile rele, indeosebi StrigoiI, care bantuie casele si grajdurile oamenilor, se ung
oameni si locurile (usile, ferestrele si incuietorile caselor) cu Usturoi.
Se recurge iara la ajutorul Usturoiului in Sambata Saptamanei Mari (defapt, in
Sambata Mosilor de vara, o zi inaintea de caderea Rusaliilor) , cand vin Vantoasele.
In tot cursul anului se ung incrucis cu Usturoi, usile, usorii , ieslele si obloanele
grajdurilor, deasemenea si vitele ce locuiesc in grajduri, mai ales vacile de muls, la pulpe
si printre coarne. Astfel, duhurile rele nu se pot apropia pentru a face vreun rau.
Al obicei este acela ca, atunci cand bantuie Holera ( identificata cu un duh rau),
sa se inmoaie in Usturoi in otet si sa se frece peste tot corpul.
Busuiocul
Pentru romani aceasta planta este Buruiana Dragostei. Ea atrage deopotriva
dragostea barbatilor sau a femeilor catre cei ce o folesesc. Cand mergeau duminica sau
de saratori la biserica, la petreceri si la joc, fetele romance isi puneau buchetele de
Busuioc in par, la salbe si in san, iar feciorii il puneau in palarii si in caciuli.
Conform mitologiei romanesti, Busuiocul a crescut dintr-o iubire neimplinita.
Astfel, odata o copila tanara si frumoasa a murit lasand in urma un iubit disperat.
In acel timp era foarte mare seceta si arsita soarelui vestejise florile. Iubitul fetei mergea
in fiecare zi la mormantul ei si varsa siroaie de lacrimi.
La capul copilei a inceput sa creasca o floare, care find mereu udata de lacrimile
iubitului ei, crescu si dobandi un frumos miros. Floarea s-a numit dupa numele acelui
tanar indragostit Busuioc.
El, Busuiocul, este indispensabil in leacurile si farmecele de dragoste. Unele
romance, atunci cand scalda copiii, si mai ales copilele pun in scaldatoare si cateva
ramurele de Busuioc, pentru ca cei ce se scalda, cand vor fi mari sa fie iubiti si cautati de
toata lumea.
In scop medicinal Busuiocul se pune la taieturi si la bube, iar in caz de
inflamarea ganglionului limfatic frunzele sale se pun in legaturi.
Fumul rezultat din punerea busuiocului pe foc se trage in piept contra tusei, si pe nas
contra guturaiului.
Cu tulpini aprinse de busuioc se ard negi. Impotriva durerilor de cap se face o legatura
cu seminte de busuioc.
Busuiocul este un stimulent general, dar luat ca ceai, o ceasca seara la culcare,
favorizeaza somnul.
Dragostea si magia ei
Nu exista indragostit care sa nu-si fi dorit macar o data in viata sa cunoasca
vreun farmec, vreo planta sau vreun descantec anume, care sa-l uneasca pentru eternitate
cu cel iubit. Intrebarea daca un asemenea lucru este moral, daca dragostea poate fi o
prindere cu arcanul, nu conteaza atunci cand inima e gata sa ne iasa din piept.
Cu toate astea, inainte sa ne loveasca „orbul gainii”, ar trebui sa reflectam la
cateva aspecte desprinse din marea carte a iubirii, scrisa prin veacuri, de indragostiti.
„Folosirea leacurilor de dragoste pentru a infrange vointa cuiva, silindu-l sa se
indragosteasca, este un mare pacat”, spunea Avicena, un mare cunoscator al simtirilor
omenesti.
Elixirul magic poate face, intr-adevar, ca un om, nestiutor si indiferent, sa fie cuprins
pe neasteptate de flacarile iubirii. Dar, mai curand sau mai tarziu, el isi va da seama ca
inflacararea lui nu porneste din inima, iar acea iubire fierbinte se va transforma intr-o
zilnica dependenta, ba, in cele din urma, chiar in ura.
Dragostea adevarata inseamna mai mult decat betia iscata de forta secreta a unor
leacuri. Ea are nevoie de bucurie, emotie, tandrete, confidenta, incredere. Si, din pacate -
sau din fericire -, pentru toate acestea, inca n-a crescut nicaieri vreo planta...
Ceea ce avem voie sa facem cu ierburile este doar sa transmitem niste semnale:
as dori sa iubesc si sa fiu iubit, caut pe cineva, oricine ar fi, care sa ma indrageasca si sasi
lege viata de a mea. Cei care nu se multumesc cu atat, cei care vor sa prinda cu sila in
mrejele iubirii pe cineva, trebuie sa stie ca, odata si odata, plata lor va fi grea.
Desigur ca indragostitii n-au respectat intotdeauna, cu strictete, morala. Istoria
consemneaza o sumedenie de situatii in care, refuzand sa asculte de glasul ratiunii, au
apelat la o solutie magica.
In schimb, atunci cand doua suflete se iubesc cu adevarat, cand sentimentele care ii
anima pe indragostiti sunt curate si adevarate, ritualurile de intensificare a iubirii sunt un
condiment firesc pentru simturi si sentimente, un leac de taina care nu face rau nimanui.
Odata cu coltul ierbii si al mugurilor aparuti pe copaci, inima scoate, si ea, mladite noi,
care trebuie descantate.
Logged

Daka

  • Guest
Re: Iubesc plantele otravitoare!
« Reply #399 on: August 19, 2010, 12:45:19 PM »

Ierburi de dragoste
Ca si plantele medicinale, ierburile de dragoste se culeg in functie de fazele
lunii. Insa, pe langa aceasta, ar fi bine sa le culegeti fie inainte de rasarit, fie dupa apusul
soarelui, pentru ca ele au de-a face cu sentimentele, si planeta care ne guverneaza este
luna. Iar domeniul lunii e noaptea.
Unii magicieni merg inca mai departe si isi culeg ierburile exclusiv in anumite zile ale
saptamanii, dupa planetele de care sunt guvernate. Astfel:
luni - plantele guvernate de Luna
marti - plantele guvernate de Marte
miercuri - plantele guvernate de Mercur
joi - plantele guvernate de Jupiter
vineri - plantele guvernate de Venus
sambata - plantele guvernate de Saturn
duminica - plantele guvernate de Soare.
Exista numeroase plante despre care se afirma ca actioneaza afrodiziac, fara a fi
inghitite sau fumate. Multe dintre ele au rezistat la examenul timpului, desi in
compozitia lor chimica, oamenii de stiinta n-au descoperit substante care sa stimuleze
simturile, ori le-au detectat in cantitati absolut neglijabile. Actiunea lor se produce in
plan energetic, cu toata forta si pe diverse cai.
Exista plante ale caror energii emit semnale de dragoste. Mesajul suna cam asa:
„Luati seama, aici se afla cineva care isi cauta un partener”. Ele izbutesc sa atraga
atentia asupra celui care le poarta cu sine si le raspandeste mireasma. Iar daca ai noroc,
semnalele transmise gasesc ecou la un om care tanjeste, la randul sau, de dorul de a se
implini intr-un cuplu. Printre acestea, se numara, de pilda: roinita, busuiocul, steluta,
coriandrul, cretisoara, verbina, leusteanul, maghiranul, menta, rozmarinul.
Exista plante care trezesc sau fac sa creasca apetitul erotic atat la barbati, cat si
la femei, cum ar fi: chimenul, scortisoara, mararul, usturoiul, orhideea, hibiscul, menta,
urzica, susanul, sofranul. Exista plante care ne dau gres sa transformam dorinta in fapta
si, fireste, exista si plante cu care putem pune frana, atunci cand nu vrem sa ne lasam in
voia iubirii: camforul, salata verde, verbina.
Exista plante despre care se spune ca pastreaza nestirbita fidelitatea: steluta,
trifoiul, socul, lemnul-dulce, rabarbarul, rozmarinul, nucul si piperul de Cayenne.
Plante care stimuleaza fertilitatea: matraguna, mustarul, vascul, graul, macul,
muscata, mirtul, stejarul, alunul, paducelul.
Exista plante cu care te poti elibera din legaturile nedorite ale unei vraji de
dragoste, cum ar fi: crinul, lotusul si fisticul.
Plante care ne ajuta sa mentinem buna intelegere si fericirea in cuplu: iarbamatei,
lavanda, crinul, maghiranul, tavalga, sofranul, gutuiul, sunatoarea.
Plante care ne impaca dupa o cearta: busuiocul. Plante care alina suferinta
din dragoste: valeriana, ciclama salbatica. Plante care domolesc un apetit sexual
nepotrivit sau jenant: camforul, arborele de smirna, virnantul, valeriana, semintele de
marar si salata verde.
Mararul
„Mustar si marar, barbatul din vorba mea sa nu iasa”. Un sot ascultator, asta
nadajduiau miresele odinioara, cand, inainte de a porni spre altar, isi strecurau, pe
ascuns, in pantofi, boabe de mustar si frunze de marar. Se spune ca, pus in apa de baie,
mararul ne face extrem de atragatoare. Ca adaos in mancaruri sau ca aroma, el
stimuleaza voluptatea.
Sunatoarea
Face parte dintre asa-numitele „ierburi de pus in asternut” - plante inmiresmate, cu
virtuti vindecatoare, pe care se odihneau lehuzele si nou-nascutii. In vechime, ele erau
inchinate zeitei Freya, venerata de triburile germanice ca protectoare a iubirii. Prin
traditie, tinerele fete obisnuiau sa foloseasca deseori sunatoarea ca pe un oracol in
dilemele lor amoroase. In iunie, de sarbatoarea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, ele
culegeau boboci de sunatoare, pana strangeau cam un pumn, ii puneau intr-un saculet de
in, se gandeau la iubitul lor si ziceau: „De are inima buna, sange rosu sa iasa, de-mi
poarta manie - numai spuma baloasa”.
Sansele ca iubitul sa le fie devotat erau, la drept vorbind, destul de mari, caci, daca
le strangi si le freci bine intre degete, din florile de un galben intens iese un lichid
rosiatic, cunoscut drept ulei de sunatoare.
Lavanda
Mirosul de lavanda, se spune, ii atrage irezistibil pe barbati. In alte vremuri,
prostituatele se parfumau cu apa de lavanda - ca sa-si faca reclama si ca sa exercite o
atractie magica asupra barbatilor.
Mirtul
Din timpuri stravechi, mirtul a fost pus in legatura cu dragostea, casatoria si
fertilitatea. Atat el, cat si trandafirul se bucura de o protectie speciala din partea zeitei
dragostei, Afrodita (sau Venus, cum o numeau romanii).
Fetele aveau convingerea ca, oferind iubitului o cana cu ceai de mirt, el nu le va parasi
niciodata. Ramurica de mirt era nelipsita din buchetul de mireasa, ca si de la reverul
mirelui. Candva, exista obiceiul ca, in dimineata de dupa nunta, domnisoarele de onoare
sa planteze in gradina ramura de mirt luata din buchetul miresei.
Rozmarinul
Aduce multumire, veselie si dragoste, a fost intrebuintat din cele mai vechi timpuri
in licori magice, amulete si pentru afumarea incaperilor.
Vanilia
Aceasta specie de orhidee este frecvent folosita la saculetele pentru vraji de
dragoste. Se pare ca parfumul ei intensifica apetitul sexual. O pastaie de vanilie pusa
intr-un borcan cu zahar produce nu numai zahar aromat, ci si „vibratii de iubire”.
Salcia
Arzand frunze de salcie, putem destepta dragostea (si atractia fizica) in omul care
ne intereseaza. Din lemn de salcie se ciopleste bagheta pentru ritualurile magice adresate
lunii.
Vreti sa aflati daca va veti marita anul viitor? Atunci trebuie sa va aruncati pantoful
intr-o salcie. Daca nu se agata imediat de o creanga, aveti dreptul la inca opt incercari.
Daca sunteti norocoasa si pantoful ramane prins in coroana salciei, inseamna ca in
urmatoarele 12 luni va veti casatori.
Logged
Pages: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 [16] 17 18 19   Go Up