Frumuseti care vor disparea curand....

[flordel]

Si ce? Or s-o demoleze?

[yorasta]

o nu , imi cer scuze dar nu stiu de ce am avut impresia ca aici se posteaza case . cladiri vechi cu arhitectura veche etc  cand ma-ti intrebat daca o demoleaza atunci mi sa aprins un bec 

[gabriela jalba]

Es,fa-ti mila,si fa pensiune din depozitul de fin !!!!!
La catedrala si eu am rata crucea;noroc de ES 
Si miew imi plac cale cu ligran in lemn. De la Varatic la Agapia,este o scurtatura ce trece prin citeva sate cu asa case.D e fiecare data,imi misc capul ca margica,stanga-dreapta.

[einsteinitza]

Ei, nu pot salva tot ce vad, acum sunt in lucrari la o casa de piatra cioplita, care nu vreau sa dispara......ce bine ar fi sa am ceva fonduri pe mana , sa salvez cate ceva.

[vernil]

Ai incercat sa accesezi fonduri europene ? Banuiesc ca e multa hartogaraie, proiecte si, nu in ultimul rand, fonduri personale, dar daca reusesti sa intri pe un astfel de capitol, este o afacere de viitor. Cei din comunitate pun mare pret pe conservarea unor astfel de case, a traditiilor locale. Dar cred ca cel mai greu e pana se ramburseaza banii ...

[einsteinitza]

Nu am incercat in cazul de fata, dar am incercat.
Sunt zeci de astfel de exemple, nu le pot salva pe toate, si nici nu incerc. Ce  incerc sa fac acum este sa le mai fac o bucurie, o ultima bucurie caselor astora, la care nu am nici un fel de implicare, sau posibilitate de schimbare a sortii lor. Probabil la un moment dat, cand vor de veni din ce in ce mai rare, vom intelege adevarata lor valoare. Cand vor ajunge suficient de disparate incat sa fie valori. Deocamdata, sunt suflete care pier. Sau asa le vad eu.
Si vreau sa mai fie admirate si iubite macar inca odata.
De maine incep o serie cu case de piatra, acum au fost cele de pamant si lemn....

[gabriela jalba]

Ai dreptate1 dar ce frumoasa e!! mi-e asa mila de ea! Mai bine n-o vedeam....De cite ori vad case in paragina,ma gindesc la sufletele care s-au dus si la vremurile de glorie  a caselor.

[einsteinitza]

Sa stii ca eu ma gandesc la cat suflet au pus oamenii aia sa le riice, sale aranjeze curtea, cum facem si noi, apoi sa vad ca sunt in paragina... ma doare...

[Mihai]

Pana la urma este un curs firesc.

[einsteinitza]

Nu, nu este din pacate un curs firesc.
Asemenea case trebuie sa intre in patrimoniu. Dar ar trebui comunitatile locale sa se implice, oamenii in sine. La noi toti asteapta sa faca Statul ceva. Implicarea fieccaruia conteaza Suntem invatati sa vina cineva sa dea zapada, cineva sa curete santul.....si Cineva nu vine.

[anasstasia]

Si eu cred la fel. Asemenea case daca ar fi pastrete in stare buna nu ar aduce decit un plus satului in care se afla. Mai ales daca vorbim despre o zona turistica, insa nu numai.

[einsteinitza]

Cel mai vechi magazin de pe Valea Slanicului.
Arata ciudat acum, a fost vopsit cu ce au apaucat, dar macar sta in picioare si este pastrat in regula, chiar si in interior.
Prima poza este cea de la deschiderea lui.Casa a fost construita intre 1899-1901.

[Rux]

De exceptie  munca ta Es !

Benefic  este si faptul ca cineva a apreciat si a ingrijit aceasta casa ,indiferent  de vopseua aplicata .
De altfel si   imobile celelalte postate de tine sint frumoase si ilustreaza gustul si aplecarea  spre frumos ,spre eleganta a celor ce au trait in ele.
Cred,ca exista un soi de concurs ,pe vremea aceia ,care  este mai frumoasa ,nu in senul de inzorzoneala ....

Din pacate ,tot ceea ce tine de vechi ,de cultivarea acestora  nu mai  este apreciat . Nu mai aduce valoare ,adica bani. Totul se reduce la bani.

Cine mai are ochi azi  sa se bucuresi sa aprecieze  de aceste frumuseti ?
Poate nu trebuie sa dam cu pietre azi ... lipsa de cultura  si educatie a fost promovata undeva ,in istoria destul de apropriata  noua ,nu ?
Si atunci ,daca asta am crescut atunci ,asta avem acum ,nu ?

[einsteinitza]

Da, asa este, badarania si grosolanul sunt la rang de calitate, si in comportament si in ceea ce priveste esteticul din jurul nostru.
Sa stii ca deja incepe lumea sa se trezeasca, chiar daca asta nu este prezentat in mass-media. Citeam ieri undeva ca niste tineri, cu serviciu bun si copii educati,care vor sa se reintoarca la valorile mai vechi de trai sanatos, liber si pretuind adevaratele valori, au cumparat casele dintr-o localitate unde mai erau vreo 7 batrani, le restaureaza, si incep sa isi cultive gradinile, care sunt de peste 5000mp.
Sunt copii de oras, dar apreciaza casele respective si in acelasi timp si pamantul. Vor lucra in orasul alturat, dar vor cultiva si gradinile si iubesc tot ce e acolo.
Si nu sunt singurii, se intampla si in alte domenii.

[Rux]

Da ,este un inceput . Din pacate ,nu-s prea multi . Bravo  lor! Si eu agreez acest mod de viata ..

Din pacate ,conditiile traiului rural sint destul de dure si trebuie sa fi destul de motivat sa le alegi

[einsteinitza]

Nu ma refeream neaparat la asta, ci la felul in care incep sa deschida ochii, sa nu mai vrea MacD, sa vada frumusetea unei case de piatra , lemn si pamant, etc.
Chiar dac ainseamna casa la oras, sau la tara. Sa aleaga haine dupa calitate, sa invete ce inseamna un material bun, o sticla de calitate la un pahar, o mobila de lemn.
Adica sa cultive bunul gust, si naturalul mult mai mult decat mitocania si grosolania de care vorbeam, estetica.

[anasstasia]

Eu la asta visez. In momentul in care voi scapa de datorii, ma mut la tara. Vreau sa lucrez in zona si in rest sa ma ocup de curte: sa plantez legume si multe, multe flori.

[einsteinitza]

Te admir pentru asta, e un vis frumos. Si, sunt convinsa, fiindca si la mine a fost la fel, daca vrei foarte tare se va implini.

[anasstasia]

Stiu ca se va indeplini, pentru ca asa imi vad eu cursul vietii. De acum, tine doar de timp, cit va mai trece pina se va indeplini.

[Rux]

Anasstasia,tot respectul . Te admir si apreciez mult penru asta !

[anasstasia]

Eu cred ca fiecare dintre noi, cei de aici, sintem legaqti de pamint. Pentru ca toti iubim florile. Nici nu am stiut ca am o dependenta fata de natura, pina nu am cumparat casa la tara. de atunci ma metamorfozez, simt ca ma transform zi de zi. Dorinta de a sta la tara este ca un foc, pe care incerc sa-l domolesc pentru ca ma doare ca nu sint acolo.

[Mihai]

Sugestive poze.
Mai ales ca stiu magazinul acela.

[Rux]

Scorojita ,cu acoperisul plin de sparturi  asa arata astazi   clădirea Staţiei de cale ferată Brad.

Imobilul   a fost construit  cu 115 ani în urmă, după proiectul unei staţii realizate în regiunea  Tirol (Austria).

Unii susţin că s-ar asemăna, prin unele detalii, şi cu impresionanta gară din Milano.

In  perioada interbelică a fost o perioadă şef de staţie tatăl marelui actor Radu Beligan, Nicolae Beligan.

Este bun  de patrimoniu,uitat ,ca si multe altele . Se pare ,insa ,ca prin sertare  zac ceva proiecte cu fonduri europene ,pentru consolidarea si repararea acesteia.

Paradoxal,este inca functionala ,dar nu cred ca trec mai mult  de 4 trenuri pe zi ( unul plus perechea lui)
Fotografiile reprezinta spatele cladirii iar ultima partea dinspre sine.
Alaturi  se regaseste alta cladire,ceea cu turnulete ,ce apartine ,practic de cladirea Garii.
Promit sa revin cu poze mai multe cu fata acesteia. E interesanta .

[einsteinitza]

O constructie minunata, ca si anexa ei. Cred ca e mai bine ca nu prea mai trec trenuri, cine stie cum sta cu structura de rezistenta. Poate se va gasi cineva sa o salveze.....
Rux, ma bucur ca ai intrat in joc, merita casele astea macar sa le mai admiram odata.

[anasstasia]

Superbe imagini Rux. Asteptam si celelalte poze.