Castraveti

Started by atila, June 05, 2007, 08:38:55 PM

Previous topic - Next topic

mihail

Miine ma duc la Praktiker si iau toate informatiile,apoi nu maninc ,nu beau,nu sparg seminte,nu fumez si vin direct aici...Aveam si site-ul alaro in calculatorul celalalt.
Putina rabdare.

einsteinitza

Multumim. Asteptam linistiti.
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

myosotis

Plasa este din plastic subtire, nu are sirma in interior. Anul trecut era in Bricostore. 10x2m - 10RON. Sunt niste cutii paralelipipedice nu prea mari. Trebuie cautate atent (erau putine de cate ori m-am uitat) pe la rafturile cu etichete din plastic, sfori, sarme de legat.

einsteinitza

www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

myosotis

Plasa este din plastic foarte subtire, nu are sirma in interior. Anii trecuti era in Bricostore. 10x2m - 10RON. Acum nu stiu daca mai au. Sunt niste cutii paralelipipedice, cu mult verde, mai mult inalte, nu prea mari. Trebuie cautate atent (erau putine de cate ori m-am uitat) pe la rafturile cu etichete din plastic, sfori, sarme de legat.

einsteinitza

www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

myosotis


einsteinitza

Pai ai descris plasa, eu te-am intrebat daca ai folosit-o, tu ai descris-o din nou
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

myosotis

 ;D N-am vazut ca am descris-o din nou. Nu stiu cum de s-a multiplicat mesajul  ???
Am folosit-o pentru passiflore cand aveam mai multe. Bineinteles ca dupa ce s-au imbarligat intre ele si cu plasa, a trebuit sa le mut. Am taiat toata plasa si passiflorele  :-[ .

einsteinitza

Multumec. Cred ca incerc si eu la castraveti.
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

Claudiu

Am deschis aici numai din curiozitate pentru ca pentru castraveti semnati afara e foarte, foarte devreme. Eu ii semanam spre sfarsitul lui mai in zona  Clujului.

Dar e bine sa va pregatiti din timp, cand vine timpul semanatului nu prea mai e timp de pregatiri.
Eu am am avut un suport din tevi de fier de jumatate de tzol, ca cele de apa, recuperate. Suportul era demontabil incat sa-l pot muta sau elibera locul cand sapam, desi se poate si mentine la loc definitiv. Trebuie vopsit din cand in cand (si partea din sol).
Fiecare suport avea doua tevi orizontale fixate cam la 2,1-2,2 m inaltime deasupra solului. (E bine sa fie cam de 2 sau peste pentru ca plantele cresc, e drept pentru persoanle mai scunde poate fi mai greu un pic). Lungimea cam de 8-9 metri. De fapt am avut doua suporturi unul cam de 8 m si celalat era de 9. Cu doua suporturi e usor sa rotesti locul in care semeni ca sa nu-i pui in acelasi loc in fiecare an.
In pozele ce le-am pus la subiectul asta se vad picioarele suportului, facute din acelasi tip de teava. Fiecare picior era compus de fapt din doua tevi verticale imbinate cu un profil T (tot de juma de tzol - din alea de la instalatiile de apa) si  conecatate intre ele prin infiletare cu o teava (orizontala scurta) de 90 cm (asta era distanta intre cele doua randuri paralele ale tevilor orizonatele lungi. Aliniam picioarele astea, le infigeam in pamant cam 30 cm (afara ramanea  inaltimea ce am mentionat-o),  apoi fixam sus tevile orizontale, prin fixare bine cu sarma zincata. legate de T-uri. Greu fara desen, dar nu e asa complicat ce vreau sa zic. Un picior era ca un U intors (U - drept - ca un dreptunghi la care lipseste o latura mica), Am ales varinata asta cu doua randuri de tevi pentru ca imi asigura stabilitate mare  a suportului, nu se legana si in plus nu necesita sa infigi si sa fixezi prea tare picioarele in sol. La suportul de 8 m aveam 4 picoare la cel mai lung 5. Doua picioare la capete restul asezate la distante egale intre ele, ca sa nu am curbura la teava lunga orizontala.
Eu am facut asa suporturile pentru ca asta e materialul ce l-am avut ieftin de tot din recuperare.
Desigur se pot improviza multe tipuri de suport. E bine sa fie rigide.
Castraveti semanam numai pe un rand (corespunzator unei tevi orizontale sus). Pe celalat rand se vede, tot in pozele ce le-am pus, ca am avut fasole. Ea era condusa pe sfori, legate de  o vergea metalica la care ii facusem un ochi si infipta in pamant iar sus indodam sfoara. Era sfoara de aia groasa cumparata de la magazinele de menaj. O singura data am semanat castraveti pe doua randuri si am avut productie mult prea mare pentru nevoile mele. Mai ales ca in anul acela se si facusera bine de tot. De fapt eu castravetii i-am cultivat tot pe sfori ca fasolea, numai in ultimul an am avut plasa aceea. Nu e complicat nici pe sfori, numai ca trebuie sa treci cam la doua zile si sa-i ajuti infasurandu-i pe sfoara, ei nefiind asa buni cataratori ca fasolea.

Ca sa fac o paranteza. In privinta fasolei am incercat cultivarea asa pentru ca parii buni si frumosi sunt tot mai greu de procat in unele zone. Altfel asa prefera sistemul pe 3 sau patru pari asezati in patrat sau triunghi, inclinati  si legati la varf. E mai simplu. Fasole pe un singur par (adica nu legati in sistemul suport de mai inainte) nu-mi placea de loc ca ii rupea vantul.

Am vorbit atat de mult despre suport pentru ca este extrem de important sa-l aveti gata facut cand vine vremea semanatului. Plasa o puteti lega si dupa ce au rasarit castravetii. E mai uror la castraveti cu plasa. Dar daca nu veri bataie de cap cu ciupit si conducere "artistica" pe plasa luati seminte de castraveti hibrizi care au productie mare de flori femele pe axul principal. Eu am folosit seminte unguresti Mohican F1 si altele. Si Levina e bun. S-ar putea sa aveti rezultate diferite in functie de zona. Trebuie sa va interesati ce merge mai bine la fiecare.

Plasa. Plasa e cum a scris Myo, numai plastic subtire si e speciala pentru asa ceva. Are ochiurile mai mari. Se poate recupera si refolosi dar cu atentie cand se curata. Eu am cumparat-o de la un magazin de acela micut care are de toate, seminte, fungicide, ingrasaminte tip Gospodarul De fapt asa se si numea magazinul Gospodarul si era pe strada Ploiesti in Cluj, aproape de piata mare. Nu stiu daca mai sunt magazinele astea. Mie imi placeau mult mai mult decat cele gen Practiker pentru ca de regula la unele gasesti vanzatori foarte priceputi de la care afli multe. Ei aveau plasa la metru si de regula lucruri mai ieftine decat Practikerul. Nu ca Pracktiker nu-mi place. Dar alegeam ce iau de acolo si ce din alta parte. Totusi cred ca pretul spus de Myo e un pret bun.
La magazinul ala a avut si tub de irigat din folie perforata.

Ca si curiozitate am cultivat castraveti pe sfori ca fasolea, eu conducandu-i prin arsucire din cand in cand (adica frecvent, zilnic sau la doua zile inspectam). Dra am avut si plasa facuta de mine. Adica sforile legate vertical cum s evede la fasole. Apoi de picoarele verticale am legat sfori orizontale. Sforile orizonatale le-am legat rapid cu sforicele (din ciorapi de dama, foarte buni la legat rosii) si asa am avut o plasa.

Sfat pentru barbatii gradinari ce se ocupa de rosii. Acum cand ploua colectati ciorapi de dama. Ii rasuciti usor pe lung, asa ca un trabuc sa ii puteti taia de latul cu o forfeca buna. Taiati cam la 2,5 cm-3 ca prin intindere se subtiaza. Si sa fie de aia mai grosuti. As recomanda de la 15-20  DEN In cazul asta merg si fasii de 2 cm. Rezulta o multime de cercuri. Le impartiti in doua categorii mari rezultati din partea superioara a piciorului si mici rezultati din partea inferioara. Apoi, pe categorii  trageti pe cele patru degete lungi ale palmei stangi mai multe cercuri si le taiati dintr-o data cu un cutit bine ascutit sa zicem de ala tip cutter. Cercurile mari mai merg taiate o data in doua. Pentru asta fasiile rezultate din acestea se prind de ambele capete intre degetul mare si aratatorul mainii stangi, introduceti cutterul prin toate buclele si taiati pe toate dintr-o data. La final putei sa le legati in manunchiuri de aproximativ 20 folosin cate o fasie. Legare slba cu un singur nod ce se desfcae usor. Apoi depozitati manunchiurile frumos ordonate intr-un sertarul al biroului. Nu le faceti cocolos ca o sa va enervati cand aveti nevoie de ele. Apoi la sfarsitul primaverii si la vara cand e timpul, va agatati niste manunchiuri atarnd de cureaua de la pantaloni, cum agatau indienii nordamericani scalpurile dusmanilor si va plimbati victoriosi printre rosii legandule cu cate o fasie. E pacat sa nu faceti treaba de pe acum si sa pierdeti timp cand trebuie sa faceti altceva. Truc: Strangeti cat mai mult ciorapi cand aveti de unde. Pe masura ce inaintati in varsta astia se obtin tot mai greu.

Sa revin la castraveti. Nu uitati le trebuie apa multa. Nu udati, nu aveti rod. Pamant bun, crescuti cum trebuie pe suport, densitate optima si recoltati tot la 2-3 zile. Nu-i recoltati la timp, productia scade.
Udatul prin picurare e foarte, foarte bun. Eu imi "improvizasem" un sistem foarte practic din tuburi de curent lungi 3 m, de alea de plastic de la electrice. Daca cineva inceraca aveti grija unele sunt scumpe altele ieftine. Si sa nu fie de alea subtiri care se indoie repede. E drept e ceva munca cu tevile dar nu colosala si  odata facuta instalatia functioneaza f bine. Eu imi "electrificasem" practic toata gradina si nu mai aveam decat in unele faze de inceput probleme cu udatul. In rest aveam diferiti conectori si robineti numai le dadeam drumul dupa program. Nu am reusit sa si automatiz cu ceas si robineti distribuitori, dar se poate. Udam pe sectiuni. De exemplu udam odat randul de castraveti si cel de fasole. Rosiile le udam tot de odata dar injectam apa prin doua locuri. Nu puteam uda odata tot pentru ca aceam probleme cu presiunea. Si nici nu trebuie sa uzi orice la fel de frecvent. De asemnea am gasit si forma de retele optime. Nu merge in linie prea lunga.
In fine desi poate parea complicata instalatia mea nu a fost deloc complicata. Simpla si demontabila. Ca un joc lego de copii. Trebuie ceva rabdare dar odata confectionata o folosesti foarte multi ani la rand. Practic eu nu am inlocuit-o nicodata. Am experimentat cu diferite tevi. Cele mai bune sunt cele de 11 mm diametru. Le-am gaurit cu un ac de cusut in linie cam din 6-7 cm in 6-7 cm. Practic am fixat un ac intr-un fel de mandrina am fixat cate patru tevi pe trotuar si le-am gaurit foarte repede, plasticul e moale, nu trebuie incalzit acul. Tineam cu stanga tevile catre trotuar si infigeam acul. Tevile erau in oarecare masura fixate la capete sa nu se rasuceasca si sa am gaurile cat de cat in finie, altfel obtii gauri in spirala.
Gaurile trebuie sa fie fine altfele e bai cu presiunea. Apa e un lichid care iasa oricat ar fi de mica gaurica. Daca eventual se mai infunda cate una nu e o problema se poate da drumul un pic mai tare la apa. Eventual intorceam teava in sus (pentru udat gaurile sunt orientate in jos sau pe acolo) prin rasucire si o loveam usor. Dar am avut atat de putine probleme cu infundatul lor incat pot zice ca practic nu am avut.
Am incercat multe. O chestie amuzanta e ca i-am auzit pe unii ca sa faca gaurile din nu stiu cati in nu stiu cati cm, cum e distanta intre rosii de exemplu. E gresit si practic f greu. Gresit pentru ca radacina nu e punctuala. In plus chiar dca o gaura nu fnctioneaza bine, functioneaza celelalte. Mi-am facut un set de tevi gaurite, altul de treceri negaurite (pentru zone unde nu e nevoie sa uzi). Coturile erau facute din segmente de 15 cm de un furtun transparent ce l-am gasit la dinmensiune potrivita la fierul. Unde aveam nevoie de T, am folosit T de cupru din cel de la tevile pentru incalzirea centrala. Fixarea tevii in T-ul asta era tot cu bucati de furtun de cam 3-4 cm dar il gasisem de o dimensiune ideala incat intra in interiorul capatului de T si inauntru intra teava prin presare si gata era fixata. Nu iesea pentru ca nu lucrezi cu presune mare la apa. Apa nu trebuie sa tasneasca prin gauri.

M-am luat cu vorba. Toate astea sunt curiozitati pentru cei carora le plac bricolajele. Si eu si inca cativa pe acre i cunosc ne-am chinuit de numai sa reinventam roata. Cred ca azi se gasesc si la noi tot felul de sisteme de irigat prin picurare si pentru uz de amatori. Nu-s tocmai ieftine dar cu grija se folosesc ani in sir. Este si tub subtire de plastic perforat. Eu nu-l gasesc asa bun dar merge. Mai nou, desi nu chiar nou, este un furtun poros care lasa sa treaca apa incet. E excelent. Sunt tot felul de conectori si robineti minusculi (asemanator cu conectica de la furtunele de aer pentru o baterii de acvarii) Sunt si minisprinclere cu capat cat degetul de gros.
Tubul perforat de polietilena ce l-am mentionat ca l-am vazut la Gospodarul nu l-am incercat dar am impresia ca acela e bun numai pentru gradinile mari de la tara, in camp. Era prea gros.
Nu va hazardati cu orice sistem vedeti si sa luati cantitate. Intai experimentati si dupa aceea alegeti si luati ce va convine mai bine.
Merita sa faceti orice pentru a va usura udarea si a avea o udare buna.
Eu le ziceam la toti ca mi-am facut instalatia din lene ca mi-e lene sa ud in gardina. Adevarul e ca toti suntem in criza de timp si daca nu facem udarile la timp si cat trebuie muncim degeaba.
Alt avantaj, poti uda oricand si pe soare si nu stropeste frunzele. E esentiala la rosii in prevenirea bio a atacurilor desi de stropiri cu fungicide nu scapati.
Atentie daca folositi irigatie prin picurare. Umbla o vorba ca e mai economica din punct de vedere a consumului de apa. Nu e chiar asa. Daca o lasati mult, multa curge si uneori nici nu vedeti ca la suprafata poate sa nu se formeze decat o pata relativ mica. E economic ca uzi unde trebuie nu ca poti sa o lasi continuu.
Avantajul mare e ca o pornesti si-ti vezi de treburi sau pentru cine nu are ce face se uita la tv sau citeste sau si mai bine scrie ceva interesant pe forum :).

Ai dreptate Es ca eram organizat. Mai al beepului decat nemtii ca ei o fac de dragul organizarii eu din lipsa de timp si mai ales de lene, mereu ma gandeam cum sa fac ca sa muncesc cat mai putin dar sa fie cat mai bine si productiv. La semanri si plantari lucram numai cu sfori si rigla. Rigla avea cam doi metri jumatate, dintr-un let drept de vreo 6 cm latime, si gradata din 5 in 5 cm, mai intarita gradatia la 10 cm si si mai vizibil la juma de metru. Aveam gardatie si pe o parte si pe alta. Pe cealalta numerotarea incepea invers incat daca nu aveam capatul bun la indemana numai o rasuceam (intorsul e mai greu si mi-era lene :) ) Poate unora li se pare foarte migalos dar nu e asa. E mai rapid, mai usor si mai bine.

Cum faceam la rosii. Intindeam doua sfori parele, cate una pe fiecare linie unde veneau capetele ale randurilor. Stabileam primul rand. Aveam niste bete pregatite din timp din taierile de la vie. Marcam infingand betele pentru capetele primului rand. Apoi cu rigla de-a lungul sforii infingeam alte bete unde veneau capetele de randuri la distanta ce o foloseam eu. La soiurile mele am practicat 80 sau 90 de cm. Apoi intindeam o sfoara intre doua bete capat de rand si rigla si bete marcam unde vine fiecare rosie. Apoi eliberam terenul de sfori si aveam bete exact unde venea fiecare rosie. Credeti sau nu e mai rapid decat la ochiul liber. Nu mai gandesti. Si marchezi totul dintr-o data. Apoi numai plantezi. Odata ce stii distantele numai actionezi mecanic. Si nu gresesti facand randuri strambe sau prea indesite. E un avantaj mare cand urmeaza sa le faci lucrarile si tratamentele. E drept nu avema foarte multe cel mai mult cred ca am avut odata cam 100 apoi m-am litat pe la 60-80 ca imi erau suficente si am constat ca am productie mai buna si mai sanatoasa daca sunt mai aerisite.

La fel marcam oarecum si pozitia parilor de fasole cu exceptia ca nu mai foloseam bete. Infingeam direct parii. Cum eu foloseam sistemul parilor de 3 sau 4 legati la cap. Intindeam doua sfori paralele la distanta dintre pari. Asezam rigla pe langa o sfoara. Stiam distantele si numai infingeam parii unde imi arata rigla. Mutam rigla .... pe celalat rand apoi la fel. Cu mentiunea ca daca foloseam sistemul triunghi inceam cu pari de la mijlocul distantei dintre doi pari de pe randul celalalt. Practic nu masori. Stabilesti primul punct si apoi numai pui parul la semnul de pe rigla, apoi muti rigla. Parii i bagam usor inclinati. Apoi ii uneam la capete si ii legam cu sarma moale de cupru (de aia izolata de curent electric, aveam multe capete ramase, unele recuperate de la instalatii, uneori recunosc am si cumparat, acum e mai scumpa).  Aveam deja sarmele pregatite din timp taiate cam la 30-40 cm si le recuperam. As recomanda distanta intre pari de 50 cm si sistemul triunghi. Merge o distanta undeva intre 40 si 60 de cm. Pntru triungi (forma ce rezulta la sol din unirea a bazei parilor legati la varf) de-a lungul unei sfori aveti o baza un varf, iar o baza etc. Ca in unele modele decorative de pe vase ceramice. Asigura cea mai buna lumina si aerisire. La un par maxim 3-4 boabe de fasole.  Puneti mai multe ca sa aveti mai mult si o sa aveti mai multa loaza.
In sistemul pe sfori de care am zis mai sus un singur bob.
Dupa ce puneam parii (sau sforile) semanam.
Chiar daca nu credeti sau radeti e mai rapid decat la ochi si mai bine. Si sistemul cuiburilor oarbe in care infigeti parii dupa ce fasolea rasare cere timp mai mult si iasa anapoda.
Sigur ca puneam arpagicul dupa sfoara. Aveam deja capetele randurilor de arpagic marcate cu bete de vie, dar desigur nu plantam arpagicul dupa centimetrii de pe rigla. Asta merge la ochi.

Eu preferam fasolea pe par pentru ca e mult mai productiva si intr-o gardina mica e bine sa fructificati cat mai mult volumul.

Referitor la fructificarea volumului. Nu merge cultura intercalata de pomi si legume decat teoretic. Nu atat din cauza umbrei. Cat pomii sunt mici nu fac umbra asa mare dar nu puteti face tratamente la timp la pomi sau anumite tratamente cu unele substante pentru ca ajung pe legume si la un moment dat lucrurile se incurca rau.

Imi stiam gardina o masurasem si stiam exact ce pot face. Aveam dimensiunele la straturi standardizate si lucram usor. Nu trebuia sa gandesc in fiecare an. In plus asta m-a ajutat mult sa am elementii standardizati pentru instalatia de udat.

Bun pare multa munca in gradina dar nu e chiar asa multa cand lucrezi sistematic si la timp.Oricum fiecare isi poate gandi sistemul care i se pare mai bun. Dar e rau sa lucrati fara un sistem, sa mergeti in gradina si sa nu stiti cum va apucati de treaba. Bineinteles ca pregatirea materialelor se face din iarna si sapatul terenului din toamna, altfel in unele primaveri e de jale daca mai trebuie sa mergeti si la servici.

Daca chiar vreti sa radeti aflati ca intr-un an mi-am fabricat si seminte de ridichi lipite pe banda. Citisem pe undeva de astea - seminte pe banda. Dar de unde benzi profesionale. Eram intarziat si vremea era proasta. Nu semama la timp nu aveam. Pamantul ud, ploi si vanturi si numai chef de stat pe afara nu aveam. Cine vrea sa incerce: Materiale: Un sul de harie de hartie igienica de ala de calitate dura si tare (nu fineturi :) ), un pachet seminte de ridichi (sau cate vreti). Putina faina de grau (musai alba :) ) si un pic de apa. Materiale auxiliare: putina banda adeziva. Scule: unealta de taiat hartia, un betisor,penseta, o farfurioara. Taiati sulul de hartie in benzi de cam 1 cm lungime. Cum faceti rapid: Desfasurati cam 1- 2 m hartie (sau dupa cum va e convenabil). Il impaturiti, infasurati, asa mai plat si taiati cu fiecare dintr-o data la latimi de 1 cm (aproximativ).
Fixati benzile rezultate pe o masa sau daca is prea lungi merge si pe podea. Fixarea se face la capete cu banda adeziva. Fasiile relativ intinse. Sa nu le rupeti.
Sa zicem ca ati fixat 5 benzi. Puneti rigla pe langa ele. Pe o farfurioara preparati putin pap. Faina + apa amestecand cu betisorul. Apoi cu betisorul puneti stropi mijlocii de pap pe benzile de hartie. Cativa cat nu se usuca sa puteti pune si semintele de ridchi. Asta o faceti usor si rapid cu o penseta la distante "ochite" dupa rigla. Apoi iar pap iar seminte ... Semintele le puneti alaturi de benzi, nu incercati sa le pescuiti din plic cu penseta ca-i pacat de timp. Dupa ce se usuca lipicul (remarcati organic). Puteti dezlipi fasiile si le depozitati cum vreti.
Cand e posibil iesiti afara faceti santuletele pentru semnat. Daca n-ati sapat din toaman si ploua continuu renuntati. Apoi aduceti benzile, atentie la umezeala ca se rup repede. Le asezati in santulete fixand la capete cu un pic de pamant. Apoi la final se astupa rapid si usor totul. Hartia va putrezi semnitele vor rasari.

Concluzie experiment: Nu merita dar e distractiv. Nu mi-a placut cum au fost atunci ridichile dar nu stiu care a fost cauza reala. Oricum de rasarit au rasarit si rdichi am avut. Dupa cum era timpul daca n-as fi avut benzile n-as fi semanat. Nu va sfatuiesc sa incercati metoda decat de curiozitate. As zice ca nu e chiar asa rapida in comparatie cu semanatul cu mana dar e mai interesanta si nu stai prea mult aplecat. Daca e vant trebuie doua persoane la benzi ca vi le zburdaceste vantul in toate partile. Dar nu se stie poate la unii dintre voi sa fie mai bine asa.

Daca e ud prin gradina cu batatoriti peste tot. Avansati pe carai folosind niste scanduri mai lungi ce le puteti muta. Nu-i musai sacduri de calitate, 2-3 recuperate dintr-un gard dezmenbra. Nu le lasati acolo ca afceti crescatorie de melci sub ele. Asta daca nu le folositi pe post de "capcana saracului" Cred ca am mai scris de astea. Le inotrceti din cand in cand si recolatai melcii. Din cand in cand, e bine sa fie cat mai frecvent, chiar zilnic.

Metodele cu sfori si rigla ce le-am spus mai sus merita practicate. Dupa ce va obisnuiti lucrati extrem de rapid.

Sa mai scriu de un truc ce l-am descoperit. Acum am cam amestecat castravetii astia dar ma veti scuza ca am scris atat ca mi-e ca nu o sa prea am timp cand trebuie si nici chef de gradinarit de asta nu mai am din lipsa de gradina mai ales si nu-mi prea place sa-mi mai amintesc ca-mi amintesc degeaba. Degeaba, deocamdat  ;D.

Trucul se refera la legatul vitei de vie crescuta pe bolta pe langa casa in special dar si pe spalieri. L-am descoperit singur desi se poate sa-l mai fi descoperit si altii ca roata a fost inventata si reinventat de n-ori.
Aveam o coarda mai zburdalnica. Dar tot uitam sa vin cu sforile/carpele de rigoare la ea dar odata aveam niste capete de sarma in costumul de samurai cu care ma antrenam in gradina. Si mi-a venit ideea. Dupa aceea nu am mai folosit sfori niciodata. Cea mai buna sama e aia veche de aluminiu ca se indoie usor. Azi nu mai gasiti de asta decat cand schimba cineva instalatia la o casa veche. Nu-i spuneti la ce va trebuie ca nu v-o mai da. Merge insa si cupru daca e mai subtire. Doua posibilitati de legare. Invartiti usor in jurul coardei si spalierului o data sau de doua ori si rasuciti capetele.  Sau numai invartiti usor ca o spirala in jurul corzii si al sarmei spalierului. Sa nu aveti capete de sarma ce raman in pozitie in care frunzele batute de vant s-ar putea rani, eventual le indoiti incat sa formeze un ochi. Nu se strange legatura, coarda sta oricum si in final se fixeaza singura cu carceii. Eventual daca joaca si nu vrea sa stea, infasurati mai strans un capat al sarmei dar numai pe langa sarma spalier. Cu sarme mai mari puteti lega partea curbata a unei coarde sa stea in pozitia care o vreti. Avantaje: rapiditate, se poate elibera oricand sau usura daca strange. Putei usura pe loc cand vedeti nu e nevoie sa tiati ca la carpe si sa relegati. Dupa putin exercitiu si observati veti sti cum se face. Un alt mare avantaj e daca vrei sa schimbati pozitia unei coarde. O eliberati si apoi cu fixari temporare din aproape in aproape o duceti unde vreti fara  afi nevoie de n-shpe maini care sa tina coarda. Eu am schimbat complety spalierii fixati asa aiurea la o vie batrana fara a r
upe deloc. Am fixat noii stalpi in beton. Am desfacut incet vita de vie de pe suportul vechi si am culcat-o cu grija la pamant. Am fisat sarmele spalier intre noii stapli. Si apoi incet cu sarme in poziti inntermediare am ridicat-o si aranjat-o la loc. Si am putut face singur treaba. Fara ajutorul sarmelor as fi rupt-o. Daca eram doi la treaba precis unul din noi n-ar fi avut rabdare.
De ce am zis iar de reinventarea rotii. Aici se gasesc sarme speciale trase in plastic pentru legare vegetale. Ca sa vezi n-am descoperit nimic nou. Oricum cei la care le-am zis nu m-au crezut despre legarea viei in felul acesta. Apoi le-am aratat la unii am si facut un pic la cineva i-am zis ca nu are decat sa vada cum merge. Apoi dupa o vreme a zis si el: gata cu carpele a vita de vie  si timp pierdut facand noduri in 8 ;D
Puteti sa aveti tot timpul pe spalier cateva capete de sarma la indemana. Daca vreti sa schimbati pozitia la o coarda mai groasa nu incercati dintr-o data o trageti treptat. Eventul nu in aceiasi zi. O mai lasti o luna ca cedeaza.
Indiferent de cu ce si cum legati legati pana nu dau muguri noi ca acestia se rup foarte usor. Si taierea faceti-o din timp altfel va va plange via toata vara.
Poate unii nu stiu un secret si au o bolta care are numai "bete" verticale ce nu fac rod decat sus. Trebuie sa aveti si corzi orizonale pe ele apar in primul rand cele care rodesc.
E ca la pomi. Fructele apar majoritar pe crengile mai orizontale, cele verticale cresc. Vreti ca o creanga sa creasca o orientati, prin legari care sa nu o jeneze in sus. Vorbesc de pomi acum ca nu oi vorbi de crengi le vie. Vreti sa fie mai mult rod pe ea invers in jos spre orizontala.

Sa mentionez ca am folosit si rafie. Pentru mine pe langa casa nu mi-a placut si mi s-a parut dificil.

Acum pentru cine nu scuipa in san dupa ce citi metoda ridichilor pe banda de hartie igienica spor la treaba, celorlalti spor la scuipat. 
Sper ca n-am facut mai mult de 10 greseli de scris pe rand. Rand de litere nu de fasole. ;D

Dan Hibiscus

bai neneaaaa , cat ii de citit  :o :o

einsteinitza

Foarte bune informatiile. Diseara citesc cu rabdare, acum doar am frunzarit, ca e soare afara si e de lucru.
Multumim mult.
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

sicamin

Claudiu ,multumim pentru informatii.Am zimbit cand am citit metoda ridichilor ,dar le terminasem de semanat deja. :D Tura a doua le insir pe hartie ,poate ma ajuta si fiul meu la "distractia " asta. castraveti mi-am pus putini ,doar pentru consum propriu (vreo 20 fire).Au rasarit si au 4 frunze deja.

myosotis

Claudiu, multa rabdare ai. Daca ai timp, sa mai povestesti ce si cum despre gradina. Ne mai inspiram si noi cei crescuti pe asfalt si ajunsi gradinari de placere.
Sica, ai pus castravetii in gradina deja ? Sau rasadurile au 4 frunze ?

einsteinitza

Da,Myo are  dreptate. Eu cel putin la legume sunt ...varza >:(
Dar, incerc.Am reusit chiar si ceva rosii, e  drept, cu punga cu gauri, de protectie. Singurele legume cu care  am succese deăpline sunt dovleceii, fasolea, morcovii si ...tartacutele.La tartacute am producitii record ;D
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

sicamin

Myo ,rasaduri am pus in pahare de unica folosinta. Cand e cald ,tai paharul si pun cu tot cu pamant . Am mai pus asa si au mers bine.

gentiana

ip castravetii ii pun pe sarme prinse de stelajul solarului

penelopa

Iar io îi pun pe beţe  :D ( că parii mi-ar ocupa prea mult loc). Dar, nici aşa spânzuraţi  nu prea am succes cu ei. Însă, nu mă las:  pun castraveţi în fiecare an, direct la locul definitiv.

gentiana

gura "bastinasilor" zice ca nu se mai fac castravetzi in camp liber  de mai mult de o decada prin partile noastre si  ca musai trebe facut stelaj si pusa folie
eu exersez de ceva ani metoda si a dat roade,castravetii din borcane sunt productie proprie

penelopa

Ba, să ştii că într-un s-au făcut de am pus  şi conservaţi.  :P

gentiana

pune folie pe bete si sa vezi ce recolta bogata ai

costieanuconstantin

eu am facut un fel de pergola mai mica pt castraveti, frunza si castravetele.
cum : resturi vegetale ingropate in bilonul cu castaveti si apa din belsug !!!

gentiana

ala e stelaj si nu pergola
io stiu ca-i la moda cuvantul asta ,dar haideti sa-l folosim acolo unde trebuie

Mihai

E vreo diferenta?
Tot din lemn sunt facute,nu? :D :D :D