Ne-am luat inima in dinti si curajul de care aveam nevoie, sa parcurgem din nou, de data aceasta in sens contrar celui initial, suvoiul de oameni care se prelingea cu consistenta si viteza unei mase vulcanice, printre tarabele cu flori. Ajunsi cu totii la Biserica ce servise initial, ca punt de intalnire cu Turturica, si afland ca pana la centrul Cultural Pitesti mai aveam inca pe atat de mers, am luat cu asalt (si fara drept la replica) toate standurile si tarabele de plante... Am " puricat" mai putin la propriu si mai mult la figurat toate soiurile de plante ce ni s-au parut mai deosebite, cel putin la prima impresie... iar pana la capatul destinatiei, le-am inventariat aproape pe toate, si am concluzionat: gasim aceleasi plante si in Bucuresti, si chiar la un pret mai bun.
Spre expemplificare voi reda mai jos cateva din plantele si preturile retinute de mine, cu rugamintea ca fetele sa faca completari la ce au retinut ele :
-Fuchsii curgatoare, diverse marimi : intre 10 si 25 lei.
-Fuchsii pui : 6 lei iar Fuchsii copacei : 35 lei.
-Begonii curgatoare diverse culori : intre 25 si 45 lei.
-Trandfiri diverse soiuri si culori : intre 8 si 15 lei.
-Dianthus pui diverse culori : intre 0 si 10 lei.
-Hibiscus copacei diverse culori floare simpla: intre 25 si 40 lei.
-Dieffenbachia, diverse soiuri : intre 20 si 40 le.,
-Cactusi, diverse soiuri si marimi : intre 5 lei (pui foarte mici) si 15 lei.
-Passiflora caerulea cu boboci : intre 18 si 30 lei.
-Stephanotis cu multi boboci : intre 20 si 40 lei.
-Jasmin cu boboi : intre 15 si 35 lei.
-Justitia (jacobinia) : intre 15 si 30 lei.
Pe langa acestea mai erau o multime de plante de gradina, de jardiniere (anuale sau bianuale), o multime de soiuri de palmieri, butasi de diverse soiuri de zmeur si coacaz, citrice, arbusti fructiferi si nenumarate alte plante de apartament.
Ce am mai vazut dar fara a retine cu exactitte preturile : calceolaria (diverse culori si marimi), panselute si muscate (diverse culori si marimi), lobelia, campanule, verbena, primule, senecio si cinerarii, euphorbia, syngonium, spatifillum, kalanchoe si dracene, saintpaulia si cateva gloxinii...
Parcurgand fara prea mare succes multimea de plante (si preturi), am poposit si in fata locatiei de desfasurare a Simfoniei Lalelelor, unde am descins impreuna cu nepoata mea pitesteanca. Mentionez ca aici a fost punctul de splitare a ciripitoarelor vesele. Pentru cca o ora teoretica, Turturica a "rapit-o" pe Pene, urmand sa reintregim grupul dupa un buzz telefonic.
Nu am cuvinte sa descriu frumusetea aranjamentelor florale pe care le-am admirat in cadrul expozitiei, parterul + cele 2 etaje ale cladirii gazda, fiind pline de exponate surprinzatoare si pline de culoare. Deoarece am facut poze doar cu mobilul si cum nu sunt as in descarcarea lor in Pc-ul personal, va rog sa-mi acordati clementa. Le veti putea vedea cat de curand, dupa ce va reusi Lori sa le descarce.
Dupa vizitarea expozitiei, intru-cat ne trecuse soarele de burta, de ceva vreme, am cautat un loc de dejunat, si l-am gasit tocmai la Trivale, la restaurantul Cornu’ Vanatorului. In timp ce aduceam "duioase aprecieri" cu iz de nervi la adresa receptivitatii si eficientei personalului de servire al unitatii, pe drept numiti uneori cu apelativul "ospatari", am stabilit cu Pene sa reintregim grupul cat de curand.
Astfel dupa ce am infulecat pe nerasuflate niste frigarui de pui si cativa mici cu cartofi prajiti pe care, din mila pentru atmosfera incinsa de afara, i-am innecat cu bere fara alcool, am avut placerea sa asistam la aparitia triumfala a unui grup ce parea ghiftuit mai bine decat noi, grup ce se largise considerabil prin prezenta sotului si a micul pui de Turturica.
Cum timpul pana la achitarea notei se scurgea in mod aproape identic cu cel pana la servirea comenzii, grupul ciripitorilor triumfali au decis ca e timpul sa completeze pizza pe care banuiesc ca o servisera anterior, cu cate o inghetata si o portie de friptura necesara cresterii recomandate la copii.
Cum nu aveam nici-o intentie sa impiedicam aportul caloric binefacator puiului de Turturica, i-am lasat sa savureze linistiti mancarea sub razele blande ale soarelui de dupa-amiaza si ne-am indreptat cu cca 75 CP (cai putere) catre gradina zoologica aflata in apropiere.
Dupa un parcurs de 30 minute printre tzarcuri cu iepuri, vulpi, lupi, ursi, tigri, lei, cai, iaci, capre si diverse alte vietuitoare cu 2 si/sau 4 picioare, dintre care, cu foarte putin spre deloc efort, am reusit sa hranesc un iepure grasun si un cal extrem de prietenos, ne-am tarat picioarele spre iesire. Personal am avut impresia ca s-au suparat pe mine, nu voiau deloc sa-mi mai sustina greutatea, mai ales dupa dejunul abundent in calorii si mai ales dupa chinul tocurilor, sustinute cu stoicism mai bine de 7 ore.
La iesirea din gradina cu vietuitoare, intalnindu-ma cu grupul de ciripitoare, am constat cu oarecare invidie ca ele fusesera mult mai ponderate decat mine, greutatea lor ne-modificandu-se in mod vizibil.
Intru-cat scopul intalnirii noastre fusese indeplinit in totalitate: plantele erau la locul lor, pozele ashisderea, cunostinta facusem si ne cunoscusem, am declarat misiunea indeplinita.
Am impuscat doua ultime poze, si dupa ce ne-am luat in mod regulamentar si indelung la revedere, spre disperarea sotilor (care se grabeau sa ajunga la meci -in fata televizoarelor), ne-am despartit, demarand fiecare in directia domiciliilor personale.
Drumul pana la Bucuresti l-am parcurs insotiti de un soare frumos, o bazaiala placuta ce se dorea a fi rememorarea zilei carea se incheia. Viteza apoape constanta, intrerupta din cand in cand de farurile insistente ale unor grabiti ce aveau senzatia ca autostrada este o pista de decolare... un nor ratacit oferind pentru o clipa fiorul unei ploi neasteptate...o senzatie de moleseala pentru mine, amutire pentru guresa Penelopa si concentrare la drum intins pentru Lori.
Ora 19:30 : in orizontul foarte apropiat Carrefour Militari, soare, cer senin. In eternul si prafuitul nostru Bucuresti, are loc si debarcarea Penelopei, incarcata cu o superba achizitie din Pitesti si cu lastari si floricele de la Turturica. Cu asigurarea ca va fi preluata de jumatatea matrimoniala ce se indrepta spre Carrefour cu peste 100 CP, ne-am luat la revedere cu promisiunea ca ne vom revedea ca de curand.
Ora 20 :00, Drumul Taberei, bloc T..., zornait de chei, dush rapid cu sare de baie pentru dezmortit picioare lenese si neascultatoare... si pentru trezit Aricica obosita, pedepsita sa reziste la o asemenea zi fara macar o gura de cafea.
Ora « 20-si-nu-stiu-cat »... ca ochii mei nu mai bat atat de departe... patul... uite si perna, si..... sffffrr...
[attachment deleted by admin]