Zorele (morning glory, ipomee)
Plante urcatoare, anuale (in Romania) din familia foarte mare a Convulvaceelor (peste 1000 de inregistrari).
Floare in forma de trompeta, de regula alba la baza si corola in felurite culori.
Extrem de populare in trecut, au inceput sa fie evitate in ultimii ani datorita foartei puternice tendinte invasive. In statele din sudul SUA si in Australia sint declarate buruieni. Incepind din 2007, in Arkansas e interzisa prin lege cultivarea lor.
Se autoinsaminteaza iar semintele au o rata naturala de germinare peste 80% si o viabilitate mare, pina la 5 ani. Se pot cultiva si la umbra si la soare, dar se simt cel mai bine in semiumbra, cu soare pina la ora 2-3 dupa-amiaza. La majoritatea zorelelor, florile se deschid de dimineata ca sa se inchida dupa amiaza. Infloresc din iunie pina la primul inghet. Nepretentioase la sol. Nu se recomanda pentru ghivece.
Desi nu are ventuze sau circei, si nici nu stringe atit de tare ca iedera, zoreaua poate sugruma plantele cu tulpina mai frageda sau sufoca pe cele mai marunte aflate la nivelul solului sau in spatele frunzelor ei.
Zorelele sufera relativ usor mutatii de culoare, atit prin polenizare libera cit si prin variatii de temperatura sau a compozitiei solului, iar cei mai multi hibrizi sint destul de instabili. De regula, dupa 3-4 ani de cultivari succesive din seminte, hibridul tinde sa revina la una dintre formele care au stat la baza mutantului. Daca se doreste pastrarea unui anume hibrid, se recomanda colectarea unei cantitati mai mari de seminte de la sursa, si folosirea lor treptata in decursul a 3-4 ani. Se poate inmulti si prin marcotaj la sol.
Datorita usurintei cu care produce mutatii, exista un numar relativ mare de soiuri inregistrate. Deoarece diferentele sint citeodata minore, uneori chiar si expertii confunda un soi cu altul. In Japonia exista o veche traditie in cultivarea zorelelor, in ultimii ani producindu-se soiuri foarte spectaculoase prin manipulari de laborator. Cea mai cunoscuta varietate este “Mount Fuji” care prezinta 6 sau mai multe dungi colorate late, dispuse radial in jurul unui centru de culoare, pe fond alb, sugerind un soare.
Varietatile “Traditionale” la noi
Ipomoea pupurea. Inflorescenta albastru-violacee pe corolla, care poate deveni violeta spre partea a doua a zilei. Alb in mijloc. Nu am gasit nici un nume inregistrat pentru aceasta - probabil- cea mai veche varietate de zorea cultivata.
Crimson Rambler (Ipomoea pupurea). Inflorescenta rosu-violacee, alb in mijloc.
Grandpa/Papa Ott. (Ipomeea pupurea). Inflorescenta albastru-inchis pe corola, rosu-violacee in mijloc.
Heavenly blue (Ipomoea Tricolor). Inflorescenta albastru ceruleum, mai mare ca la celelalte, alb in mijloc.
Pearly Gates (Ipomoea pupurea/Ipomea tricolor). Inflorescenta alba.
Aparute la noi in ultimii ani:
Milky way (Ipomoea nil). Inflorescenta alba cu irizatii albastrui. Nervurile sint colorate albastru pal.
Rebecca (Ipomoea purpurea). Inflorescenta alba cu nervuri roz.
Caprice (Ipomoea nil). Inflorescenta alba cu irizatii roz. Nervurile sint colorate roz pal. Usor de confundat cu Rebecca.
Blue star (Ipomoea purpurea). Inflorescenta bleu, cu nervuri de culoare mai inchisa.
Pink parasol (Ipomoea purpurea). Inflorescenta roz, cu nervuri de culoare mai inchisa.
Candy Pink (Ipomoea purpurea). Inflorescenta complet roz, fara punct alb, sau cu punct alb foarte mic.
Mai putin cunoscute/cultivate la noi:
Ensingn (Convolvulus tricolor) O varietate pitica, neurcatoare, cu flori in 2 sau 3 culori (roz, rosu, albastru, bleu, galben), dispuse concentric pe corola, intotdeauna cu galbenul in mijloc.
Moonflower (Ipomoea alba). Inflorescenta alba, parfumata. Frunze trilobate. Se deschide numai in cursul noptii. Confundata uneori cu Pearly Gates, dar care nu este parfumata si se deschid numai dimineata.
Black knight/Kinola (Ipomoea pupurea). Hibrid din Blue, de un albastru foarte inchis.
Flying saucers (Ipomoea nil). Inflorescenta alba, cu dungi subtiri radiale, albastre, rosii, roz, bleu.
Carnivale (Ipomoea nil sau acuminata?). Inflorescenta mare, cu dungi neegale ca latime, dispuse radial pe corola, unul dintre cei mai instabili hibrizi.
Sunspot (Ipomoea luteola). Inflorescenta portocalie cu centrul galben. Florile sint mai mici ca la Ipomoea purpurea.
Cameea (Ipomoea camea). Inflorescenta alba cu irizatii roz.
Cardinal Climber (Ipomoea quamoclit). Inflorescenta rosie, in forma de stea cu 5 colturi, cca. 2 cm, cu frunze pinate.
White star (Ipomoea quamoclit). Inflorescenta alba, in forma de stea cu 5 colturi, cca. 2 cm, cu frunze pinate.
Scarlet Climber (Ipomoea hederifolia). ). Inflorescenta rosie, in forma de pentagon, cca. 2 cm. Florile sin mult mai rar distribuite decit la purpurea.
Beach Morining Glory, Zoreaua de nisip (Ipomoea Violaceea). Inflorescenta albastru ceruleum, mai mare ca la celelalte, alb in mijloc. Rezistenta la sol nisipos si atmosfera salina. Se deschide numai noaptea. Deseori confundata cu Ipomoea Tricolor.
Zoreaua japoneza (Ipomoea nil). Originara din asia, inflorescenta rosie sau albastra, nativ prezinta o dunga subtire alba pe marginea corolei. Sta la baza majoritatii hibrizilor japonezi.
Zoreaua Indiana (Ipomoea Acuminata). Originala din sudul asiei-pacific. Inflorescente mari, uneori cu colturi proeminente, sugerind o stea – roz, bleu sau cu dungi colorate. Sensibile la temperature scazute, mai putin prolifica decit purpurea.
Zorele galbene (Ipomoea lutea). Inflorescenta galbena, mai mica decit cea a pupurea. Infloreste toata ziua.
Cum spuneam, exista multe mutatii, unele dintre ele extrem de asemanatoare, asa ca foarte posibil sa gasim nume diferite pentru exemplare a caror inflorescenta pare identica. Eu am listat aici numai denumirile inregistrate care mi s-au parut importante pentru Romania. Pe de alta parte genul contine mult mai multe grupe, iar eu nu mi-am propus sa fac un inventar al lor.
informatii compilate dupa diverse surse.