Gradinile Japoneze

Started by gomez99, January 12, 2009, 12:18:18 AM

Previous topic - Next topic

gomez99

Am sa incerc o prezentare sumara a conceptului de gradina japoneza. Nefiind un specialist in materie, ci numai un iubitor de natura, tot ce pot face fara sa rosesc prea tare e o compilatie de informatii mai mult sau mai putin prinse din zbor din felurite surse. Va fi o piatra aruncata in balta (balta e un element essential al majoritatii gradinilor japoneze) si sper ca din cind in  cind sa se gasesca cite un intelept care sa sara sa o scoata, spre aprofundarea stiintifica a subiectului.

Deoarece subiectul este destulde bogat, am gindit totul ca o succesiune de posturi care se vor insirui in functie de timpul pe care il voi avea la dispozitie. Voi incerca sa pun linkuri catre unele situri de profil japoneze, cu remarca pertinenta ca marele popor prieten de la soare-rasare e foarte sensibil in ceea ce priveste copyrightul. Imi cer scuze si pentru slaba calitate a unor imagini, scanari ale unor fotografii vechi.

Inainte de orice as vrea sa indemn pe cei tentati sa se inhame la o astfel de incercare, sa se gindeasca bine ce vor sa obtina – si de ce. O gradina care sa arate ca o copie a unei gradini japoneze din Japonia, sau o gradina europeana, conceputa dupa criteriile si filosofia gradinilor japoneze? Luati in calcul plantele pe care le puteti procura, suprafata pe care o aveti, sumele de care dispuneti, timpul pe care il puteti acorda si mai ales – mesajul pe care doriti sa il transmita.

O gradina japoneza pleca de la ideea de baza ca totul trebuie sa se integreze in natura. Elementele din natura – intelegind prin aceasta fragmentele de peisaj sau plantele -  pot fi rafinate, simplificate, li se pot alatura simboluri, dar nu pot fi contrafacute, nu pot fi introduse elemente pe care natura nu le poate crea. Spre exemplu, intr-o gradina japoneza puteti gasi un piriu, un lac, o cascada, dar nu o fintina arteziana. O gradina japoneza poate sa nu contina decit nisip si pietre.

Pentru o gradina japoneza spatiul, suprafata de desfasurare, nu e esentiala, esentiala este incarcarea acestei suprafete. O gradina japoneza este o entitata de sine statatoare care comunica, initiaza momente de meditatie sau de relaxare. Gradina japoneze nu accepta aglomerarile formale ale gradinilor franceze si italiene si nici inghesuiala vesela a cottage garden-urilor englezesti. Gradina japoneza este constituita dintr-unul sau mai multe puncte de referinta, fiecare dintre ele astfel asezat incit sa poata fi individualizat de privitor.

Daca abordam gradina japoneza din punctual de vedere al japonezului, e bine de stiut ca majoritatea gradinilor au fost gindite ca gradini private. In acest  sems, ele exprima o idée filosofica initiata de proprietar sau familiara proprietarului. Abia in perioada Edo au aparut gradini publice. Meditatia primeaza esteticului, asa ca vom urmari ca vizitatorul sa obtina mai intii o stare de liniste interioara, iar apoi sa i se induca o stare de mediatie. Toate acestea reproducind o parte din natura sau rafinind un colt de natura.

Pina a ajunge la structura gradinii, sint de retinut conceptele filozofice pe care se intemeiaza:
Wa – linistea (sufleteasca)
Sumi – echilibrul (lucrurilor)
Pentru un japonez, incintarea pe care ne-o produce noua horbota gardinilor de la Fointainbleau sau Versailles e una artificiala, pentru el ea trebuie musai sa porneasca din liniste si echilibru.  Linistea poate fi oferita de forme si culori, echilibrul de raportul obiectelor, plantelor si densitatii acestora. Nu veti instala o casa de ceai intr-o gradina de 5x5 m si nici nu veti marca intrarea intr-o astfel de gradina printr-un artar solitar.

Gradina japoneza poate contine:
  - plante – in majoritate copaci si tufisuri
  - nisip
  - pietre
  - ornamente – felinare de piatra, bazinete de apa, garduri, porti
  - apa – lacuri, piriuri, cascade.

Componentele de mai sus nu trebuie neaparat sa se afle toate intr-o gradina, de fapt unele dintre ele chiar se exclud – intr-o gradina de piatra nu vor fi plante si lacuri.

Cele trei principii de constituire ale gradinii japoneze

Primul Principiu
Conceptia gradinii trebuie sa se potriveasca locatiei, nu modifica locatia ca sa se potriveasca conceptiei.

Al doilea principiu
Amplaseaza corect, mai intii pietrele, apoi copacii, apoi tufisurile

Al treilea principiu
Cunoaste bine regulile stilistice ale genului de gradina pe care urmaresti sa o obtii.

Daca cel de al treilea principiu are foarte multe interpretari, primele doua sint imuabile in toate scolile japoneze.

un site interesant cu citeva exemple de gradini se poate gasi la
http://www.aboutjapanesegardens.org/

pentru comparatie, un exemplu de gradina europeana incluzind si un bazin cu apa.
http://imagecache2.allposters.com/images/pic/PTGPOD/GPBO03-00000263-001-FB~Chatsworth-Derbyshire-Formal-Garden-Posters.jpg
daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

Nicol Caloian

Astept cu nerabdare continuarea. M-au fascinat intotdeauna gradinile japoneze! Multam pentru subiect.

gabriela jalba

Am si eu poze facute intr-o gradina de genul asta. Gradina fiind o copie,deoarece era amenajata in gradina botanica din Haren -Olanda. Cinstit,nu stiu de era japoneza ,sau chinezeasca( gradina ). La momentul respectiv nu mi-am pus problema,ca sa pot sa-mi si raspund. Or fi avind ele principii diferite,dar dupa mine....N-as sti sa le deosebesc. Daca crezi ca te ajuta,cuplacere! Am sa incerc sa fac rost de niste poze chiar originale,ca am pe cineva plecat acolo,si am sa rog sa faca.
Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.
http://s1142.photobucket.com/user/gabryela3/library/?sort=3&page=

einsteinitza

Interesant cred ar fi de descoperit care e regula tehnica dupa care se ghideaza, adica, principal forma, culoare, evolutie in anotimpuri, ce-i face sa alature atat de frumos doi arbusti, cum trebuie sa fie ca sa poata sa stea impreuna.
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

gabriela jalba

Ca sa ma edific,atit am citit de pe net,ca imi ziceam,i-a uite,iar a deschis careva usa la sala sa aeriseasca in casa,ca miroase a mincare arsa!!!! .........era mincarea mea.......
      Da!!! gradina in care am fost e chinezeasca. Poate o sa fac totusi rost de poze de la mamalor,din Japonia.
Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.
http://s1142.photobucket.com/user/gabryela3/library/?sort=3&page=

lala

O gradina japoneza poate sa nu contina decit nisip si pietre.


Pietre,nisip,apa.....prin aranjamentul lor in gradinile japoneze se sugereaza chiar peisajul tarii.

gomez99

Tipuri de gradini japoneze
De obicei se vorbeste despre 3 sau 5 tipuri de gradini japoneze,
Considerindu-se conceptele fundamentale, cele trei stiluri ar fi
-   reproducerea, care se refera la reproducerea la scara redusa (uneori "ad literam", folosind bonsai") a unei parti din natura
-   includerea, care se refera la includerea in gradina a unor elemente din peisaj deja existente
-   simbolizarea, care se refera la simbolizarea unnor elemente de natura vie cu nisip si pietre
Eu am listat aici 6, pentru ca am insistat pe latura constructiva a acestora, dar si pentru ca evolutia unora a fost diferita iar unele scoli de gradinarit din Japonia le considera ca fiind stiluri de sine statatoare.
In ultima vreme gradinile miniaturale, mici diorame cu bonsai si plante pitice, pe suprafete de 0.5-2 metri patrati, sint foarte la moda in occident si sint prezentate ca o realizare a culturii japoneze. Sint de fapt un produs strict occidental, singura tangenta cu orientul fiind bonsai si unele plante.

Gradina de piatra – karesansui

Este probabil cel mai cunoscut stil de gradina japoneza si este destinata strict contemplatiei, din acest motiv mai este numita de occidentali si "gradina Zen". Este compusa din nisp, pietris si pietre mari. Gradina incearca sa reprezinte natura sub forma unor simboluri abstracte (nisip=apa, pietrele=insule), sau poate forma un tablou cu un subiect mai mult sau mai putin mitologic (insulele tineretii vesnice, meditatia lui Buddha, etc).
Poate fi construita si in interiorul locuintelor, avind atunci dimensiuni mai mici, de citiva metri patrati. Indiferent de dimensiune, gradinile japoneze de piatra sint concepute sa fie contemplate din exterior, privitorul rotindu-se in jurul ei si oprindu-se in punctele cheie.

Insule pe apa – shinden
Este un model de gradina care se construieste pe un lac, folosindu-se insulele care exista sau altele formate artificial. Insulele pot fi legate intre ele prin poduri. Locuintele nobiliare erau construite citeodata cu vedere la astfel de gardini. pe cele mai mari se puteau plimba cu barca, cele mai mici erau doar pentru contemplare. Este conceputa ca sa fie contemplate numai dintr-o latura, aceea a locuintei. Nu sint foarte frecvente si de multe ori se regasesc inglobate la scara redusa in kaiyushiki.

Peisaj imprumutat – shakkei

Este o gradina construita astfel incit sa accentueze un fragment din natura, sau sa se folosesca de un element din natura deja existent, dar care nu face parte neaprata din gradina: perspectiva unui munte, lac, vale, un templu pe un deal, un arbore secular, etc. Componentele gradinii vor fi astfel amplasate incit privirea sa fie condusa treptat catre elementele cheie si sa permita contemplarea acestora. De obicei privitorul are acces numai dintr-o latura a gradinii, celalata latura fiind ocupata de peisajul "imprumutat".

Gradina pentru plimbare – kaiyushiki
Este o gradina mare, prin care privitorul se poate plimba in voie. Poate contine toate elementele specifice unei gradini japoneze si poate ingloba chiar si o gradina de piatra sau o casa de ceai. Cararile sint marcate de pietre de pavaj, pietre pentru pasit sau – mai rar – de nisip si pietris, iar privitoarului i se sugereaza punctele cheie, care pot fi contemplate din mai multe unghiuri.
Unii puristi considera shinden si shakkei ca fiind derivatii ale stilului kaiyushiki
In timpurile moderne, o parte dintre aceste gradini au fost deschise publicului. Una dintre cele mai mari gradini de acest fel este gradina imperiala de la Tokyo.

Gradina de ceai – roji
Este o gradina mica, care separa locuinta de casa de ceai si nu este gindita pentru a se zabovi in ea mai mult de citeva clipe. Are rolul de a pregati vizitatorul pentru momentul ceremoniei ceaiului, oferindu-i liniste si echilibru sufletesc. Este o zona de tranzit care se strabate pe o singura alee din pietre de pasit, si in care punctul cheie poate fi chiar aleea pe care se ajunge la casa de ceai. La intrarea in casa de ceai se afla un basinet cu apa in care invitatii se spala pe miini. E probabil una dintre cele mai dificil de realizat forme de gardini japoneze. Pietrele din gradina roji sint de obcei numai pietre de pasit sau pavaj, felinarul de piatra si bazinetul cu apa (tsukubai)
Exista si gradini [Chaniwa] care includ o casa de ceai. Acestea sint de fapt kaiyushiki care au ca punct cheie casa de ceai.

Gradina interioara - tsuboniwa

In traducere literara "Gradina din interior" sau "Gradina de doi tatami". Tatami - rogojina din pai de orez folosita de japonezi atit pentru dormit cit si pentru dusumelele camerelor. Un tatami are cam 190x95 cm si este totdata folosit si ca unitate de masura a suprafetelor.
Este cea mai comuna gradina, foarte populara si astazi. De regula este de dimensiuni mici si de cele mai diferite forme, iar scopul ei este de a aduce un petic de natura si un moment de contemplatie chiar in casa privitorului. Poate contine doar un pui de artar si o piatra sau poate sa se strecoare printre citeva corpuri de cladire si sa includa aleea de la intrare. Pentru ca pot fi construite pe terase interioare sau balcoane, pe acoperisuri sau platforme, pot fi gasite pina si in cladirile de birouri sau in micile restaurante. De obicei sint concepute sa fie contemplate din exterior, de cele mai multe ori dintr-o singura directie.

Gradina Pavilionului de Aur este o kayushiki care include un shinden. Poze foarte reusite si o imagine panoramica foarte frumoasa
http://www.japaneselifestyle.com.au/travel/golden_pavilion.html
http://www.tracyanddale.50megs.com/Japan/html%20files/gpavillion.html

Gradina Pavilionului de Argint este o kayushiki care include un shinden si un karesanui.
http://www.japaneselifestyle.com.au/travel/kyoto_ginkaku-ji_silver_pavilion.htm

Un shinden al Vilei Imperiale din Kyoto si un exemplu despre o folosire inspirata a pietrelor.
http://www.japaneselifestyle.com.au/travel/kyoto_katsura_imperial_villa.htm

Un exemplu de shinden in fata casei de ceai din gradina de plimbare a palatului Nijo, din Kyoto
http://www.japaneselifestyle.com.au/japan_picture/albums/upload/kyoto/nijo_castle/normal_nijo_castle_IMG_6371.JPG

http://www.japaneselifestyle.com.au/japan_picture/displayimage-90-5.html


Gradina Templului Tenryuji
http://www.japaneselifestyle.com.au/travel/kyoto_tenryuji_temple.htm

http://www.japaneselifestyle.com.au/travel/kyoto_eikan-do_zenrin-ji.htm
Un frumos exemplu de lac intro gradina de plimbare.
http://www.japaneselifestyle.com.au/japan_picture/albums/upload/kyoto/eikando_zenrinji_temple/normal_eikando_zenrinji_temple_IMG_6555.JPG

Ruinele castelui descris de Clavell in Shogun si o frumoasa gradina japoneza.
http://www.japan-guide.com/e/e3018.html

exemple de shakkei
http://www.japan-guide.com/g5/4502_01.jpg
http://learn.bowdoin.edu/japanesegardens/elements/borrowed/Borrowed.Tenryu-ji/borrowed.Tenryu-ji.jpg

exemplu de gradina de piatra
http://www.gardenvisit.com/assets/madge/nanzenji_kyoto/original/nanzenji_kyoto_original.jpg

Un exemplu de combinare a elementelor unei gradini de piatra cu plante, intr-o tsuboniwa
http://www.gardenvisit.com/assets/madge/nanzen-ji_garden/original/nanzen-ji_garden_original.jpg

Gradina publica Shinjuku [kayushiki modern]
http://www.env.go.jp/garden/shinjukugyoen/english/img/2_guide/inner-map.gif

Un site cu excelente solutii de tsuboniwa, aplicabile chiar si intr-un balcon
http://www.takasho.com.au/gallery4.html

Impresionanta intrare intr-o casa de ceai
http://www.chaniwa.org/Chaniwa.org/Main_Page_files/Urakuen_tea_garden_01.jpg

reproducere la scara redusa a unei gradini de nisip, pentru nevazatori
http://www.lexaloffle.com/img2/jrg6.jpg

doua tsuboniwa
stinga: la un liceu; tufisurile formeaza silaba SHI
dreapta: la Centrul de Pregatire Osaka
daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

einsteinitza

Foarte interesant.Mai vrem.

" Un taciune si-un carbune,
spune mai   baiete, spune"
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

gomez99

Principiile constructive
Ma - spatiul

Unul dintre cele mai evidente caracteristici ale gradinii japoneze este spatiul. Desi programatic axata pe reproducerea unei parti din natura, gradina japoneza nu va arata ca o padure, fie ea si luxuriant-tropicala, fie char si presarata cu poienite luminoase, pline de floricele colorate si fluturasi sagalnici. Spatiul este un element esential, nu numai pentru a permite delimitarea punctelor cheie, dar el insusi devine un element care ofera posibilitatea meditatiei si instalarea wa, linistea interioara. Pentru gradinarul japonez, un loc gol nu se refera numai la absenta a ceva din acel spatiu, ci si la elementele (plantele, stincile) care il inconjoara si il delimiteaza. Ingemanarea "plinului" si "golului" este materializarea in gradina japoneza a conceptului chinezesc yin-yang, contrariile care se imbina pentru a forma un tot unitar. Din acest punct de vedere, o peluza englezeasca sau un fragment de savana africana sint mult mai aproape de conceptul de spatiu al gradinii japoneze decit o gradina frantuzeasca.

Wabi si Sabi – evolutia individualului

Unul dintre intelesurile cuvintului wabi ar fi "frumusete subtila, unica" iar sabi "patina, frumusete adaugata in timp". Amindoua includ un sens implicind esteticul.  In limba romana s-ar putea traduce prin sintagma "frumusete specifica, desfasurata in timp" [daca gasiti ceva mai bun sariti cu sugestii]. Ca un exemplu, o piatra poate include ambele concepte daca sugereaza ceva anume, sugestie obtinuta atit prin forma ei unica, cit si prin eroziunea produsa de intemperii si depozitele de muschi. Un copac nu poate fi frumos doar intr-un anume moment, el trebuie vazut in insasi evolutia lui prin anotimpuri.

Timpul
Gradinarul japonez va incerca sa vizualizeze o planta in 2 moduri: prin evolutia sa in timp, si raportata la evolutia celorlalte componente peisagistice ca o inconjoara. Forile, funzele, viteza de desfacere a mugurilor, felul in care se inclina sau zgomotul pe care il face sub bataia vintului, crengile desfrunzite, mirosul florilor sau a frunzelor ude, umbra pe care o arunca pe sol in diverse momente ale zilei, aspectul in timpul noptii, refexia lumnii pe frunzele incarcate de roua sau udate de ploaie, modul in care sustine zapada felul in care creste – sau in care se poate corecta cresterea, totul e luat in considerarea cind este aleasa. Poate asocia specii de plante – ierburi, bambusi, copaci - care in bataia vintului sa produca sunete specifice, asociate cu soaptele stramosilor, mantra rostita in temple, strigatele cirdurilor de pasari.  Se cunoaste cazul unui gradinar care a ales un anume tufis pentru ca paianjenii preferau sa isi intinda pinza pe o astfel de planta, lucru care il scotea in evidenta in lumina lunii. Spre deosebire de folosirea pietrelor, in cazul plantelor este permisa toata varietatea de lucrari de intretinere cunoscuta. Unele scoli permit chiar si corectari de crestere specifice in cazul bonsailor.
Cintarind modul in care plantele cresc, gradinarul japonez va avea grija ca sa obtina efectul maxim din contrastul de culoare al florilor, frunzelor, crengilor si zapezii asternute pe ramuri. Si aceasta nu dpdv al frumosului in conceptual european, ci incercind sa ne sugereze trecerea timpului, furtuna sau arsita verii, sau sa ne induca o stare de meditatie legata de un subiect considerat de el esential – si asta in fiecare anotimp al anului. Gradina japoneza este un ansamblu dinamic, in continua schimbare, nu numai in cursul celor patru anotimpuri, ci si intr-o perspectiva mai lunga, de decenii sau secole,timp in care plantele evolueaza, isi schimba infatisarea, mor. Sub acest aspect, timpul este unul dintre elementele esentiale luate in calcul la proiectarea unei gradini japoneze.

Revelarea – miegakure
Este un concept mult utilizat de catre japonezi si bine cunoscut si in Europa. Inseamna ca elemente cheie din peisaj sint ascunse privirii si sint descoperit de privitor, treptat, pe rind, dindu-i acestuia timp sa le analizeze pe fiecare in parte, sa se bucure de priveliste si sa mediteze in liniste. Acest efect poate fi obtinut amplasind componente specifice de décor (garduri, stinci, copaci sau perdele de liane) sau construind poteci sinuoase. Abilitatea gradinarului consta in modul in care amplaseaza obstacolul astfel incit acesta sa se topeasca in peisajul inconjurator, pentru a nu solicita privitorul si a-i tulbura inutil armonia interioara. Gradinarii iscusiti gasesc modalitati nesteptate – o fereatrsa inre-un zid, spartura in gard, anume lucrata ca sa permita trecatorului o scurta privire asupra minunilor dinlauntru, sa il tenteze sa il indemne la reverie.

Perceptia
Este punctul de plecare al gradinii. Se refera la modul in care percepe realizatorul gradinii locatia, ideea care trebuie exprimata si modul in care trebuie pusa in practica realizarea gradinii. Locatia este punctul cheie, si unul dintre principiile de baza spune ca gradina trebuie adaptata locatiei si nu viceversa. Asta inseamna ca gradinarul trebuie sa rezoneze cu imprejurimile, sa simta variatiile de lumina si evolutia vremii in decursul anului, precum si schimbarile peisajului inconjurator in cursul anotimpurilor. Iar mai departe, sa poata transmite vizitatorului, prin intermediul elementele constitutive ale gradinii, acelasi sentimente pe care le resimte si el, sa ii induca acelasi momente de meditatie si acelasi idei. Spre exemplu, un gradinar crestin nu ar face trimiteri la elemente budiste, iar un gradinar budist nu ar face trimiteri la elemente crestine, deoarece acestea le sint in mare masura straine si risca sa provoace confuzie in rindul privitorilor.
Scopul gradinii nu este numai acela de a face ca vizitatorul sa recepteze mesajul, dar si sa fie atins emotional, sa isi recapete si reimprospateze echilibrul emotional.

Exemple de folosire a spatiului
http://www.tokyoessentials.com/images/hibiya_park_ginza_tokyo.jpg
http://www.japan-guide.com/g5/4502_01.jpg
http://www.japanese-arts.net/gardens/images/saihoji.jpg

Perceptia - stincile din gradina simbolizeaza 3 tigri care se pregatesc sa treaca o apa impreuna cu puii lor.
http://www.lexaloffle.com/img2/jrg7.jpg

Peisaj in doua anotimpuri
http://www.oregonscenics.com/s-ja-pond-a_edited-1.jpg
http://www.oregonscenics.com/8-s-ja-pond_edited-1.jpg
daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

gabriela jalba

Super,Gomez !!!! Felicitari !!!! Azi am vorbit de poze. X ind o sa primesc,le fac publice.
Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.
http://s1142.photobucket.com/user/gabryela3/library/?sort=3&page=

gomez99

poate le punem la articolele despre fiercare tip de gradina? nu prea sint multe resurse accesibile pe net, si japonezii nu prea te lasa sa faci linkuri la albumele lor.
daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

stefana

Hai mai, Gomez, cum sa nu ne lase cu link? Doar lumea se ofuscheaza cu copyraitu, linkul  e un fel de reclama gratuita, ca altfel degeaba mai baga poze pe net .
Sau cer o taxa de vizionare  ;D :D ?? (or fi facut transfuzie de sange scotian  ::))

gomez99

japonezu e o natie cu totul aparte.
daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

gabriela jalba

de cind cu Hirosima....poti sa le dai dreptate!!!!
Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.
http://s1142.photobucket.com/user/gabryela3/library/?sort=3&page=

gomez99

nu e de la hiroshima, e de la hamaterasu :)
daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

gomez99

Elementele constitutive ale gradinii japoneze:

Piatra
Formeaza structura principala a gradinii japoneze. Aceasta se vede si din faptul ca pot exista gradini fara plante, dar e atipica o gradina japoneza fara macar un element din piatra. In gradina japoneza piatra adduce doua concepte estetico-filosofice: pe de o parte frumusetea oferita de patina timpului, pe de alta parte nemiscare, inghetarea trecerii timpului.
Occidentul vede gradina de piatra (rocaria) ca o aglomerarea de pietre, un suport de cultura printre care cresc plante specifice arealelor stincoase, abia in secundar piatra avind un rol estetic. In gradina japoneza fiecare piatra este singularizata, poarta cu ea un simbol, un mesaj. Pietrele gradinii japoneze sint mai mari, amplasate in locuri indelung cumpanite si analizate din punct de vedere al luminii.
Pietrele sint sint primele asezate in gardina, este strict interzisa alterarea formei sau texturii naturale prin prelucrare si, de cele mai multe ori, definesc punctele cheie ale gradinii japoneze.
O zicala japoneza spune ca, daca ai amplasat corect pietrele, restul gradinii se va asterne de la sine in fata ta. Gruparea pietrelor nu se face niciodata dupa criterii exclusive estetice, mesajul fiind prioritar. Pentru aceasta este insa esential sa putem viziona modul in care piatra isi schimba aspectul in diversele momente ale zilei, sub ploaie sau sub zapada, pentru ca acele momente pot altera mesajul propus. Poate cea mai importanta remarca este aceea ca piatra nu trebuie sa semene a ceva ci trebuie sa comunice ceva.
Pietrele au citeva forme de baza:
-   Piatra inalta, Trupul, o piatra verticala, cu virf ascutit si cu baza doar putin mai lata decit acesta, cea mai inalta si importanta piatra dintr-un grup de pietre si cea careia i se acorda cea mai mare atentie la amplasare.
-   Piatra scunda, Sufletul, o piatra verticala, cu virful tesit, plat, mai scunda decit Piatra Trupului.
-   Piatra culcata, Inima, o piatra orizontala, plata, de legatura in grup, este cea care amplifica spatiul si perspective, este cea care face legatura dintre elementele verticale si cele orizontale.
-   Piatra arcuita, Bratul, o piatra orizontala, cu partea superioara curba. Este singura careia i se permite ca partea superioara sa  fie mai lata decit baza.
-   Piatra oblica, Bivolul, o piatra orizontala, cu partea superioara plata si inclinata, deci cu un capat mai ridicat decit celalalt. Trebuie sa fie mai inalta decit piatra culcata dar mai scunda decit piatra arcuita.
Exceptind piatra arcuita, la toate celelalte baza e mai lata decit virful. De obicei se aseza in grupuri impare – 1, 3, 5, 7.
Asezarea unei pietre singulare este foarte dificila, deoarece ea trebuie sa poarte un simbol deosebit, foarte puternic si echilibrat. Spre exemplu, plasind o piatra intre citeva tufe, ne putem gindi la un gradinar. Dar oare gradinarul de ce este insingurat? De ce nu e insotit de ajutoarele sale? Poate transmite un sentiment de parasire, de neimplinire, poate sa ne tulbure in sens negativ linistea interioara? In acest caz toata munca noastra e ruinata.
Pietrele perechi sint de obicei inegale, cea mai scunda reprezentind femeia cea mai inalta barbatul. Exista grupari de pietre consacrate – spre exemplu "Insulele tineretii vesnice" care sint 4 pietre inalte, abrupte, sugerind imposibilitatea atingerii telului – virful insulei. O piatra amplasata la baza unei cascade, care divide in doua caderea de apa, simbolizeaza crapul mitologic care, printr-un efort sustinut, a invins curentul cascadei, innotind pina la punctul superior al acesteia, unde s-a transformat in dragon.
O piatra prost aleasa sau amplasata se transforma intr-un dintre cele trei Pietre Rele:
-   piatra bolnava – a carei structura se sfarma sau  se macina, sau care nu are virful bine definit
-   piatra moarta – piatra care ar trebui asezata vertical dar e amplasata orizontal (sau invers)
-   piatra sarmana – piatra care nu se poate integra nici vizual nici simbolic in grupul in care e plasata.
Gradina japoneza moderna accepta si amplasarea pietrelor sub forma de borduri, caz in care acestea trebuie alese cit mai egale si fara ca sa sugereze ceva anume.
Gradinile japoneze nu exclud aleile pavate cu pietre rectangulare - acestea amintind de aranjarea rogojinilor de paie pe podele sau de foile de hirtie pe care se scriu poemele meditative - dar traditional sint folosite pietre pentru pasit. Pietrele pentru pasit sint oarecum diferite de pietrele pentru pavaj, prin aceea ca, in timp ce ultimele sint rectangulare si plasate simetric, lipite una de cealalta, pentru a forma aleea, primele se amplaseaza distantat, usor asimetric, astfel incit piciorul sa se aseze firesc si egal pe ele in timpul mersului. Nu sint identice si nici nu au o forma regulata. Trebuie sa fie ferm si stabil amplasate in sol, sa il depasesca cu cca 2-5 cm, sa aiba o suprafata plana si sa nu fie alunecoase. Amplasarea unei pietre mai mari sau diferit colorate poate sugera o oprire, un punct cheie.
Traditionalistii aseaza la intrarea in gradina chiar pe prima piatra de pasit sau in capatul aleii, o "piatra legata", o piatra de forma ovoidala, legata in patru, cu o sfoara, ca un pachet. Ea reprezinta oul primordial, inceputul, semnaleaza ca se intra intr-o noua lume. 
daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

gomez99

Elementele constitutive ale gradinii japoneze:

Copacii

In gradina japoneza copacii sint mai importanti decit celelalte plante. Traditional sint folositi pinii, bambusii, artarii, prunii, ciresii. Primii pentru stabilitatea lor prin anotimpuri, artarii pentru culoarea frunzelor toamna, cei din urma pentru ca infloresc foarte devreme, cind inca frunzele nu sint formate si, prin petalele lor, fac trecerea de la zapada iernii la verdele primaverii. Ciresul este considerat mai discret, inflorescenta fiind mai putin persistenta decit a prunului si fara parfum.
Pinul este asociat cu un batrin, experimentat care stie sa indure si sa invinga vitregiile vietii. Plopul nu e folosit, pentru ca simetria si verticalitatea sa, incalca toate perceptele estetico-filosofice japoneze. Cu timpul au fost introduse si alte specii, dar peisagistul japonez va prefera copacii care pot fi preparati asemeni bonsailor, pentru a accentua o idée sau a rupe simetria. Pinii sint deseori plantati siguratic, restul copacilor formeaza cel mai adesea pilcuri mai mari sau mai mici. Una dintre reguli cere ca, cu cit numarul copacilor creste, acestia sa fie plantati intr-un plan mai indepartat. Atit artarii cit, mai ales, bambusii, pot fi folositi pentru a forma perdele intr-o gradina mare, pentru a permite privitorului sa descopere treptat punctele cheie, sau pot forma fundalul pe care se etaleaza o piatra sau un alt arbore. Un pin sau un artar batrin pot constitui un punct cheie sau pot fi shakkei in jurul caruia se desfasoara gradina.
La amplasarea unui copac se tine intodeauna seama de aspectul sau in cursul anotimpurilor. Un cires va forma un punct cheie in momentul infloriri. Petalele cazute pot forma un covor care va imbraca celelalte elemente din jur sau se va extinde spre privitor.Ce se intimpla cu acel loc cind florile se vor fi trecut? Dar cind se va aseza zapada pe crengile sale?
Sint permise nu numai lucrarile uzuale de intretinere asupra copacilor, dar si tunderi sau preparari specifice bonsailor. Se pot elimina crengile uscate ca sa amplifice inflorirea, sau se pot taia crengile tinere pentru a se conserva o ramura batrina uscata si contorsionata, sau se poate ghida copacul sa creasca aplecat intr-o anumita directie. Piniilor li se acorda multa atentie, in unele situatii mergindu-se pina la eliminarea acelor unul cite unul de pe anumite portiuni ale crengii. Paisagistii moderni, in specialcei ce au studian in occident, aplica si formari de coroana (tonsure) specifice Lumii Vechi, lucru dezavuat de traditionalisti.   

punct cheie format dintr-un copac uscat.
http://learn.bowdoin.edu/japanesegardens/elements/trees/Trees.Konchi-in/Trees.Konchi-in.jpg

amplasarea unui copac/punct cheie ce poate fi vizionat din 3 laturi si care poate fi punct cheie in toate anotimpurile
http://www.oregonscenics.com/s-ne-ja-weep-chry_edited-1.jpg

pin
http://learn.bowdoin.edu/japanesegardens/elements/trees/Trees.Shusui-tei/Pine.Shusuitei.jpg


daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

lala

Foarte interesant!
Gradina japoneza este o capodopera a simplitatii!

gomez99

Elementele constitutive ale gradinii japoneze:

Tufisurile
Imediat urmatoare ca importanta copacilor, sint tufisurile. Japonezul alege tufisurile pentru rezistenta si stabilitate. Florile si iarba se usuca si, inlaturate fiind, pot crea goluri care sa dezechilibreze complet peisajul asa cum a fost el initial conceput. Tufisurile sint mult mai stabile. Chiar si desfrunzite ele pot prezenta interes. Iarna, daca zapada se aseaza in cocoloase pufoase peste crengile goale, va purta numele de "flori de zapada". Este permisa tunderea tufisurilor, dar aceasta se limiteaza la forme ovale (mai rar sferice) si la forme rectangulare, crenelate, specifice gardurilor vii (Nu am putut insa pina acum sa aflu de ce majoritatea peisagistilor japonezi prefera formele ovoide. Probabil pentru ca reamintesc de coroanele pinilor negri, chinezesti, atit de populari in Asia, si respecta in felul acesta conceptual de a nu plasa intr-o gradina ceva ce nu ar putea crea natura).
Peisagistul traditionalist japonez nu este un impatimit al culorii, verdele etern al coniferelor ii ajunge cu prisosinta. Se vor gasi  totusi multe situatii in care tufisurile sa puna o pata de culoare fie prin schimbarea frunzelor in cursul anotimpurilor, fie prin inflorescente. Tufisurile mai pot insoti sau disimula elemente de décor – felinare de piatra, bazinete, orgi de apa.

Flori, liane si ierburi
Asa cum spuneam mai sus, in peisajul japonez florile joaca un rol secundar. pe deoparte deoarece cresterea lor nu este usor de controlat, pe de alta parte pentru ca efemeritatea unor dintre ele poate produce schimbari neasteptate in peisajul din care fac parte. Desigur ca intr-o gradina mare, o pajiste salbatica este unelement absolut logic. Dar pajistea inflorita nu este un element cheie al filososfiei peisagistice japoneze. Daca se poate simplifica, reduce totul la un verde uniform si eventual unu-doua pilcuri de flori care sa marcheze trecerea anotimpurilor, e mult mai bine.
Flori se planteaza mai ales in jurul cursurilor de apa. Irisii si nuferii sint principalii subiecti. Natura ii aseaza acolo asa ca nu pot lipsi de linga elesteul sau piriu gradinii. dar de cele mai multe ori vor fi plasate in puncte retrase, laste sa fie descoperite de vizitatorul cu porniri aventuroase care vrea sa iasa de pe carare, sau, dimpotriva, sa marcheze un punct de odihna in cursul traseului – pentru ca privirea se va abate in jos, indepartindu-se de la spatiile deschise ale gradinii. Glicina este una dintre plantele folosite pentru culorile florilor si pentru ca poate forma spectaculoase perdele de culoare, asemanatoare unor cascade vegetale. Azaleea. rododendronul, hortensia, sint si ele plante des intilnite.
Daca tufisurile pot inconjura pietre care par sa izbucneasca dintre ele, gradinarul japonez va evita sa plaseze flori la baza acestora, pentru ca din nou, culoarea poate distrage privitorul de la mesajul filosofic, sau tulpinile uscate pot sa il deformeze.
In gradina japoneza muschiul joaca un rol foarte important fiind mult mai mult folosit decit in gradinile europene. Japonia beneficiind de un climat mult mai umed, muschiul inlocuieste iarba si permite tuseuri de culoare pe pietre, felinare de piatra, podete, banci sau inlocuind iarba pe pietrele sau movilitele de pamint din gradinile de piatra si printre pietrele aleilor.


irisi linga apa
http://www.japaneselifestyle.com.au/japan_picture/displayimage-90-68.html
http://www.holymtn.com/garden/Gallery/g-5.htm
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/d/d1/Kenrokuen_Hanamibashi_in_May.jpg

grup mare de irisi
http://www.oregonscenics.com/s-ja-irises_edited-1.jpg

folosirea culorii
http://www.holymtn.com/garden/Gallery/g-8.htm
http://www.holymtn.com/garden/Gallery/g-19.htm
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/Korakuen_21.JPG
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/6/67/Path%2C_Kenrokuen_Garden%2C_Kanazawa%2C_Japan.JPG

imbinare neobisnuita de elemente cheie: tufis inflorit, pietre, ienupar chinezesc.
http://www.holymtn.com/garden/Gallery/g-21.htm

movile acoperite cu muschi intr-o gradina de nisip
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a8/TofukujiGarden1.jpg

folosirea muschiului in loc de iarba
http://www.japonicalandscaping.com/images/mossgarden-1.jpg
daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

gabriela jalba

Sint practici !!! Nu-si pierd timpul cu gradinaritul.Ovoid,precis nu ca sa respecte formele naturale;n-ar mai tunde rectangular !!!! O sa aflam si asta.
Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.
http://s1142.photobucket.com/user/gabryela3/library/?sort=3&page=

gomez99

Elementele constitutive ale gradinii japoneze:

Apa

Japonia fiind o insula, apa nu putea sa lipseasca din gradinile japoneze. Isi are un rol bine definit, fie ca pretext pentru un pod, delimitare pentru insule, mediu acvatic pentru crapii colorati sau element de décor, in cazul iazurilor, piriurilor si cascadelor. In gradinile de piatra apa oceanului sau a lacului e figurata de suprafete de nisp, greblate valurit, riurile de acumulari de pietre rotunde sau siruri de pietre plate. Apa are si o incarcatura filosofica, aceea de a reprezenta trecerea timpului prin curgerea sa, de a delimita doua lumi diferite – podurile reprezentind trecerea intre acestea. Sunetul cascadei sau a piriului are menirea de a linisti spiritul, de a ajuta privitorul sa isi limpezeasca mintea si sa isi recapete armonia interioara.
Iazul sau piriul sint intotdeuna marginite de pietre. In cazul gradinilor kaiyushiki, cu spatii mai generoase, este permisa conceperea unui curs de apa cu maluri drepte, dar numai pe o portiune scurta. Daca apa adaposteste pesti decorativi, locurile unde acestia se aduna cu predilectie si pot fi admirati, se marcheaza fie cu borduri mai inalte/late, fie cu pietre de pavaj deosebite. Iazul nu va avea niciodata o forma rectangulara, pentru ca asa ceva nu este posibil in natura. Cascadele sint puncte cheie, care trebuie amplasate cu grija, pentru a nu fi obturate de elemente inconjuratoare.
Cursurile de apa pot fi traversate de poduri, podete sau vaduri cu pietre pentru pasit. Pe marginea piriului se pot planta, spre exemplu, ciresi. Cind acestia isi scutura floarea, petalele vor fi luate de apa si vor vorbi celor ce se plimba de-a lungul ei, despre cit de efemere pot fi lucrurile in acesta lume.

piriu
http://www.japaneselifestyle.com.au/japan_picture/displayimage.php?pos=-1493

cascada, si crapul care va deveni dragon
http://www.japaneselifestyle.com.au/japan_picture/displayimage.php?pos=-1494

alte exemple de folosire a apei
http://www.japonicalandscaping.com/images/waterscape-3.jpg
http://www.japonicalandscaping.com/images/waterscape-13.JPG
http://www.japonicalandscaping.com/images/waterscape-18.JPG
http://www.japonicalandscaping.com/images/waterscape-24.JPG
http://www.niwausa.com/gif/pond_2.jpg


daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

gomez99

Elemente auxiliare

Aleea
In gradinile kaiyushiki sau tsuboniwa, aleile pot fi pavate cu pietre pentru pasit [tsutai-ishi], pavaj, sau, mai rar, pietris marunt. Lespezile de piatra sint atit de folosite pentru alei deoarece sandalele de lemn ale japonezilor ar distruge foarte repede o alee de pamint batatorit sau de pietris. In general nu sint portiuni drepte, sau acestea sint pentru portiuni scurte. Conceptul japonez de plimbare cere ca subiectul sa se miste dupa un traseu serpuit. Uneori, acest concept  este accentuat prin amplasarea punctelor cheie alternativ, de o parte si de alta a traseului, fortind privitorul sa isi indrepte privirea dintr-o parte in cealalta si, implicit, sa zigzagheze, apropiinduse de o margine sau alta a aleii.
Daca se folosesc pietre pentru pasit, acestea vor fi asezate putin decalat una fata de cealalta, in asa fel incit piciorul sa calce firesc cit mai in centrul fiecareia. Asezarea lor - mai dese sau mai rare - poate influenta subtil ritmul pasilor tracatorului. Pietrele pentru pasit nu trebuie sa aiba o forma regulata, trebuie fie plate, asezate ferm in sol, sa se ridice peste nivelul solului cu 3-5 cm, sa aiba o suprafata aspra, ca sa nu devina alunecoase cind sint umede. De obicei se cauta pietre de o culore terna, care sa nu abata atentia de la peisaj. Insa intr-o portiune cu umbra, pietre de pasit de culoare deschisa vor forma o imagine deosebita, in special dupa ploaie sau in lumina lunii. Am folosit traducerea literara de "pietre pentru pasit" deoarece mi s-a parut ca acste lespezi formeaza o categorie aparte, specifica, diferentiindu-se atit ca amplasarea cit si ca principiu de utilizare: pietrele pentru pasit sint gindite astfel incit pasul sa cada pe fiecare dintre ele in parte, iar cele de pavaj  formeaza un tot unitar in cadrul aleii. Pietrele de pasit se pot aseza in diferite feluri: "Zbor de pescarus", "Zbor de gisca salbatica", "Insule risipite", etc. Aleile cu pietre pentru pasit sint gindite pentru o singura pesoana, cel mult doua - in acest caz, cei doi vor merge cuviincios unul dupa celalat - barbatul urmat de femeie, maestrul urmat de ucenic, s.am.d.
Pietrele de pavaj pot fi avea forme geometrice regulate si pot fi asezate dupa toate regulile pavajului european. Japonezul accepata insa si pietre de pavaj inegale ca suprafata si alternari de bordure regulate cu pietre brute, nefatuite. Pavajul se plaseaza si in jurul gradinilor care sint concepute sa fie privite din exterior, cum ar fi gradinile de piatra.       
Printre pietrele de pavaj si cele pentru pasit vor creste fire de iarba, muschi, sau alte plante marunte. In multe cazuri gradinarul japonez va hotari ca numai o anume planta trebuie sa creasca acolo, si va plivi cu rabdare dintre pavele, fir cu fir, toata verdeata soiurilor nedorite.

Podul
Podul poate fi din lemn sau din piatra, de regula usor arcuit. El nu este un mijloc de a depasi un obstacol, ci reprezinta trecerea dintr-o lume intr-alta si locul in care este amplasat ar trebui
sa arate acesta. Podul din piatra poate fi un simplu podet format dintr-o lespede bruta, sau ceva mai elaborat, cu picioare de sustinere. Cel din lemn poate pleca de la doua trunchiuri cioplite brut, aruncate peste un piriu, pina la arcul sofisticat al podului de origine chinezeasca, sub forma de semiluna. Podul poate trece la fel de bine peste suvoiul unei ape, ca si peste un suvoi de pietre care simbolizeaza un curs de apa intr-o gradina de piatra.
Spre deosebire de podurile chinezesti, podurile japoneze sint rareori decorate, aspectul estetic fiind sustinut de elementele de imbinare si textura lemnului sau pietrei.
Podul poate fi construit si in unghi, solutie aleasa pentru a proteja trecatorul de spiritele rele (E bine stiut ca spiritele rele urmaresc calatorii singuratici. E de asemena de notorietate ca spiritele sint pripite si nu stau bine cu luatul virajelor. De aceea o intoarcere in unghi drept a podului va pune in mare dificultate spiritul rau, pornit intr-o urmarire smintita a unui trecator pasnic si ingindurat) 

http://www.redwoodbridges.com/images/10ft-sky-bridge.jpg
http://www.redwoodbridges.com/images/garybridge1.jpg
http://www.holymtn.com/garden/g-2-9.jpg
http://gallery.nen.gov.uk/gallery_images/0612/0000/0118/img_3421.jpg
http://drdave1.tripod.com/assets/images/Japanese_Bridge_by_JORDE.jpg
http://www.penick.net/digging/images/2007_08_30_San%20Antonio%20Botanical%20Garden/Japanese%20garden%20bridge.JPG
http://www.friendsoflangleypark.co.uk/snow%20on%20Japanese%20pond%201%20April%202008%20Andy.JPG
http://1.bp.blogspot.com/_alM6FC6SfhE/SCarrQ9nJBI/AAAAAAAAAwg/nLk1VVEuzpg/s1600/e%2BMiyazu%2BGarden_walkway.JPG

Gardul
Pentru gradina japoneza gardul si poarta sint elemente importante, pentru ca ele delimiteaza lumea linistita, meditativa, a gradinii, de lumea agitata a oamenilor. Gardul poate fi facut din piatra, scindura sau bambus, iar poarta din lemn sau piese de bambus. Spre deosebire de gradinile continentale, chinezesti sau coreene, portile si gardurile ce delimiteaza gradinile japoneze sint rareori spectaculoase, sau impodobite. Rolul lor de granita, de bariera, nu le cere sa fie excesiv decorative. Gradinarul japonez concepe in gard nise, mici imperfectiuni in inchiderea portii, sau aseaza plante in asa fel incit sa isi ridice crestetul peste gard sau chiar sa treaca prin gauri anume practicate in el. Toate acestea spre a atrage privirea trecatorului, a-i zgindari curiozitatea si a-l indemna la meditatii introspective – iar mai tirziu, in perioada edo, chiar pentru a-l tenta sa intre in gardina.

Porti si garduri de bambus
http://www.niwausa.com/gif/bamboo_3.JPG
http://www.niwausa.com/gif/bamboo_2.jpg
http://www.niwausa.com/gif/gate_1.jpg
http://www.niwausa.com/gif/take.jpg

nu e chiar o gradina japoneza, dar pina gasesc un exemplu mai potrivit...
http://www.flickr.com/photos/73154039@N00/2450816342/
 
Felinarul de piatra [ishidoro]
Traditional este cioplit in granit or sienit. Mai nou se gasesc turnate in ciment sau in rasini sintetice iar flacara opaitului de ulei este, evident, inlocuita de lumina unui bec electric. Tot traditional, este acoperit partial de muschi, ca sa accentueze patina vremii. Initial simboliza lumina cunoasterii [budiste]. Treptat a capatat sensuri laice, fiind folosit la inceput pentru a marca intrarea in casa de ceai, apoi pentru a atrage atentia asupre unor puncte cheie din gradini, mentinind in continuare si idea de iluminare – a sufletului si mintii. Exista 9 modele/forme consacrate si multe variante ale acestora. Exista felinare scunde, in care locasul flacarii este aprope de pamint, si felinare inalte, cocotate pe piedestaluri care pot ajunge la un metru inaltime. E de tinut minte ca felinarele asezate la intretaierea aleilor trebuie sa aiba fante care sa permita flacarii sa fie vazuta din toate directiile din care se poate ajunge acolo, in timp ce altele, care trebuie sa marcheze un singur punct, au o singura fanta, indreptata spre locul in care ar trebui sa se opreasca privitorul. Felinarul de piatra nu are rostul de a ilumina "a giorno" spatiul din jur, ci acela de a ghida discret in noapte si de risipi din intuneric doar atit cit sa faca mersul sigur, fara a tulbura misterul umbrelor. Felinarul in sine poate fi un punct de atractie al gradinii, dar, desi alcatuirea sa poate fi destul de complexa, iar fantele pentru lumnia pot avea cele mai diferite forme si chiar traforari, conceptul japonez despre frumos nu admite o impodobire excesiva, de tip baroc.

http://www.onmarkproductions.com/ishidoro-natural.jpg
http://www.onmarkproductions.com/ishidoro-katano-2.jpg
http://www.onmarkproductions.com/daimon3.jpg
http://www.geocities.com/roman.jost/Steinlaterne/Bilder_Allgemein/Yukumibynight.jpg
http://www.geocities.com/roman.jost/Steinlaterne/Bilder-Xh/xhl-1.jpg
http://www.geocities.com/roman.jost/Steinlaterne/Bilder-Xh/xhl-3.jpg
http://www.geocities.com/roman.jost/Steinlaterne/Bilder-Xh/xhl-rry.jpg
http://images.suite101.com/537284_com_modernromanticgardenmorikamegarden.jpg

Bazinetul (tsukubai sau chozubachi)
Este o piatra scobita, in care se aduna apa unui izvor. Izvorul este condus pe o teava de bambus, astfel incit suvoiul de apa sa cada in basinet formind cercuri concentrice. Piatra din care este facut poate avea fie o forma neregulata, naturala, fie o forma definita  - tronconica, imitind o galeata uitata in padure, sau sub forma de potir, imitind o floare de lotus. Se gaseste obligatoriu la intrarea in casa de ceai, unde oaspetii se purifica, spalindu-se ritual pe miini, alungind orice nelinisti, inainte de a participa la ceremonia ceaiului. Pe marginea bazinetului se poate afla o lingura confectionata tot din bambus, folosita exclusiv la turnarea apei pentru spalat. Apa de la izvor se poate bea din pumni. (obiceiul s-a schimbat in decursul timpului. initial era permis sa bei folosind "polonicul" de bambus)

Orga de apa (suikinkutsu)
Imaginati-va un ghiveci de lut, cu o capacitate de 20-30 litri, ingropat in sol, cu gura in jos. Apa care se scurge din bazinet picura incet prin gaura de drenaj, iar spatiul de dedesubt rasuna ca un hau de pestera in ploaie. Pentru majoritatea japonezilor asta e una dintre culmile rafinamentului sonor. Pornita probabil ca un accident, constructia orgilor de apa s-a transformat intr-o arta subtila, Pentru cine cunoaste cit de cit tehnica olaritului este limpede ce variatii sonore se pot obtine in functie de compozitia lutului din care se face "ghiveciul". Evident ca, la fel ca si la un clopot, o compozitie neuniforma sau o crapatura distruge efectul acustic. Spre deosebire de celelalte elemente ale gradinii, orga de apa trebuie sa fie bine disimulata, astfel incit prezenta ei sa fie remarcata doar de la distanta mica iar constructia in sine sa treca neobservata.

Aici aveti detalii constructive si fisiere audio
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/01/Suikinkutsu_CrossSection.jpg
http://oddstrument.com/2008/09/04/suikinkutsu-water-chimes-for-dirty-hands/

ishidoro, chozubachi si suikinkutsu
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f6/%E4%B8%B9%E6%B3%A2%E6%B0%B4%E7%90%B4%E7%AA%9FP5221755.JPG

Sperietoarea de caprioare (shishi odoshi)
Una dintre problemele gradinilor sau parcurilor deschise spre natura salbatica, o constituie animalele care pasc sau rod plantele, insensibile la framintarile filosofice si estetice ale oamenilor care le-au plantat cu atita truda. Minte introspectiva si aplecata spre subtilitati, japonezul a facut dintr-un mecanism destinat sa alunge caprioarele, un element de rafinament sonor al gradinilor sale. Desi se poate construe in multe forme, ca si in cazul orgii de apa, shishi odoshi se plaseaza in zone retrase, pentru a fi descoperit numai de catre cei mai curiosi, ceilalti multumindu-se sa ii asculte cloncanitul ritmic si monoton.
principiul e simplu (e cunoscut in europa ca "ciocanitoarea insetata")
un tub de bambus cu cu cite o camera la fiecare capat (una inchisa si una deschisa) este montat pe un ax, astfel incit in repaos sta cu camera deschisa spre sursa de apa. Picaturile de apa o umplu treptat, pina cind centrul de greutate se schimba, tubul basculeaza, apa se varsa, centrul de greutate se schimba din nou, si tubul de bambus revine in repaos, lovind intre timp o piatra sau un alt tub de bambus, process in cursul caruia se obtine un sunet ce aduce a cloncanit. 

Imagini si sunete - si detalii tehnice pentru cei dedati la bricolaje
http://www.youtube.com/watch?v=3TnUnCQSNOw
http://www.bambooaccents.com/public/picts/clients-2_big.jpg
http://www.aquatechnobel.be/wiki/images/9/95/Shishi_ill.gif
http://www.maillot-bonsai.com/gestion.maillot-bonsai.com/_ressources/article/600/maillot-bonsai_1-4585.jpg

bazinete
http://www.onmarkproductions.com/daimon1.jpg
http://www.onmarkproductions.com/daimon5.jpg
http://www.jgarden.org/images_gardens/portland_oregon56.jpg
http://www.bmdailey.com/images/Kyoto/Tsukubai.jpg

gard, alee si felinar intr-o tsuboniwa
http://www.japonicalandscaping.com/images/courtyard-5.jpg

pietre pentru pasit
http://www.buildajapanesegarden.com/_images/Granite%20Products/sstoneir.jpg
http://k41.pbase.com/u29/ctfchallenge/upload/17279036.PB240082BWSILVERGEL640.jpg
http://www.japangarden.co.uk/images/D/e10_8.jpg


daca as avea timp sa mor, as amina pentru ceva mai urgent.


http://ro.fotoalbum.eu/gomez99
http://ro.fotoalbum.eu/gomez999

gabriela jalba

foarte fain!!! Tre' sa ma teleportez,musai!!!!
Pe cei curaţi la suflet şi luminaţi la minte
Neîncetat să-i cauţi. Şi fugi de tonţi şi răi.
Dacă-ţi va da otravă un înţelept, s-o bei -
Şi-aruncă antidotul, un prost de ţi-l întinde.
http://s1142.photobucket.com/user/gabryela3/library/?sort=3&page=

Nicol Caloian

Quote from: gabriela jalba on February 16, 2009, 07:13:20 PM
foarte fain!!! Tre' sa ma teleportez,musai!!!!
Ia-ma si pe mine!  :D


Gomez, daca ai sti cum astept postarile tale de aici!!!!!!!! Multumesc!

lala

Ce diferenta de abordare.........ma gandesc la gardurile de la noi care  sunt facute(in ultimul timp)ca la fortareata!
Asa niste pietre imi trebuie si mie!!!! :o :o :o