Automatizare - necesitate sau moft ?

[Felix]

Multora poate li se pare automatizarea un moft..pentru altii poate ca este o necesitate extrema.
Cert este ca existenta ei scuteste multe eforturi,atat umane cat si financiare, in orice domeniu ar fi aplicata.

Ce parere aveti despre acest lucru..este sau nu automatizarea necesitate absoluta sau doar un moft ?

[IONUT]

Felix a scris

Automatizare - necesitate sau moft ?

Raspuns:  AMBELE !  

Si anume:
NECESITATE - pana la un anumit nivel se justifica orice ar face ea, si , nu numai pana acolo ,ea se justifica chiar si pana la cel mai ridicat nivel (de ex: poti avea permanent contact oriunde ai fi .. cu datele, in timp real, despre climatul din ciupercarie, pe fiecare modul/sector/camera/etc in parte, precum si despre functionarea optima a fiecarui utilaj. Deja ptr acest nivel de automatizare cheltuielile cresc exponential. Insa dioscutia se pune la nivelul necesar, astfel automatzizarea inlocuieste manopera umana ca de ex: udarea manuala/semimanuala, inchiderrea deschiderea ferestrlor/usilor ptr aerisire, regleaza temperatura camerei in totalitate ptr localurile unde sursa este gazul si semi' ptr surse de combustibil lemnos.
daca mai apre si o combina de recoltat .. , de fapt a aparut un prototip de robot.. prin Japonia..care sigur poate culege si ciuperci ..
MOFT - in cazul in care nivelul de automatizare depaseste nivelul necesar. Dar acest aspect este mai putin important.
Mai important ar fi sa discutam despre realizarea automatizarii la nivelul minim necesar .... iar apoi sa punctam si "mofturile" care se mai pot adauga...

[tomi01_2000]

Automatizarea este necesara.
In afara faptului ca scuteste de eforturi pe cel ce incearca sa traiasca, elimina posibilitatea aparitiei unor erori care apar din nealocarea timpului necesar controlului anumitor pasi ...

moft ... ?!
nu cred ca automatizarea indiferent de nivel, ar putea fi considerata un moft ...

[Felix]

Da, si eu sunt cam de aceeasi parere cu voi.
Automatizarea este necesara, insa pe diverse nivele...adica cel ce face ciuperci in balcon, vorba lui Florin, nu are rost a se gandi la instalatie de umidificare cu ultrasunete...la fel si cel ce taie paiele cu foarfeca in cada....pentru acest nivel automatizarea nu este o solutie acceptabila.

Urmatorul pas..ciupercariile mici, formate din spatii de pe langa casa, gen magazii, pivnite ,etc.
Asta implica o munca ocazionala, insa cantitatea de ciuperci fiind mai mare... se impun si unele investitii..gen tocatoare...instalatii de stropit si ventilat simple.

Pe masura ce avansam spre directia marilor producatori..deja automatizarile devin obligatorii...daca un producator de ciuperci ce face 1-5 tone pe luna nu viseaza la investitii de sute de mii de euro...unul care produce aceeasi cantitate intr-o zi...cam are nevoie de ele.
Nu mai merg  vechile variante prezentate prin toate cartile...gen calcatul paielor cu tractorul sau pasteurizarea cu butoiul..ori udatul ciupercilor cu sticla.

Ca o concluzie, as zice(parere personala...nu luati de lege),necesarul de automatizare creste odata cu dezvoltarea afacerii, incepand de la optional si ajungand pana la absolut necesar.

[IONUT]

Deci, suntem de acord ca automatizarea este necesara. In ce directie continuam acest thrend ? Ptr ca eu ma gandeam ca acest topic sa se lanseze spre ce fel de automatizare avem nevoie.. ca stim cu totii pe propria noastra piele ca trebuie depasit demult faza udatului cu furtunul, aerisirii prin deschiderea ferestrelor..etc.  Nu credeti ?

[Felix]

Pai..pana acum s-au tot purtat discutii pe teme simple,aplicabile cu minimum de efort,insa cred ca este cazul sa discutam si variantele scumpe si complexe..si sa intram in detalii...asa ca discutiile pot fi canalizate pe diverse directii de dezvoltare:
- necesar echipamente/automatiare petru:
1.Micul ciupercar -hobby sau categoria balcon limitat la cativa metri patrati
2.Ciupercarul in dezvoltare , care deja are o productie constanta de celputin cateva sute de kg /luna
3.Ciupercarul ce produce cantitati mari si foarte mari de ciuperci, de la tone la zeci de tone/luna..chiar daca in aceasta categorie sunt f.putini..se merita discutat ..ca sa fie lumina.

[IONUT]

Sa ne axam pe a 2-a categorie

[tomi01_2000]

.......................
2.Ciupercarul in dezvoltare , care deja are o productie constanta de celputin cateva sute de kg /luna

Pasul 1 pentru un asemenea ciupercar ar fi sa isi completeze urmatorul necesar:
- Senzori CO2 si temperatura - pentru coordonarea ventilatiei in reglarea O2 si a caldurii!
- Senzori de umiditate - pentru reglarea umiditatii relative!
- placa achizitie de date (un modul PCI de plantat in calculator)
- un calculator stabil cu o structura medie (sa zicem ca e super OK si un pentium I sau II)
 * conectarea senzorilor si a surselor care fac caldura, lumina, ventilatoare la placa de achizitie
 * instalarea modulului PCI - achiz. date in calculator
 * MUSAI - alimentarea calculatorului prin UPS (sursa stabilizatoare de tensiune si acumulator pentru stari de avarie)

- comandat un program de analiza a datelor primite de placa de achizitie care sa faca analiza datelor si sa decida deschiderea/pornirea/oprirea umidificarii, deschiderea/pornirea/oprirea cresterii termice, deschiderea/pornirea/oprirea ventilatiei de reimprospatare a aerului sau doar de recirculare
 * programul trebuie sa faca si analiza/masurarea perioadelor in care nu poate coordona - deschide/porni/opri starile de umidificare, ventilare, incalzire-racire (asta ca sa stii cat timp nu ai avut curent si ce probleme ti-au generat).
 *

PS ar mai fi de facut separat o analiza a sacilor astfel:

- substante dizolvate
 *(elemente diverse - vitamine/metale/etc)

- Turbiditatea apei
 *( Turbiditatea unei ape se datoreaza prezentei unor materii in suspensie, fie ca e vorba de organisme vii, constituind planctonul , fie de materii inerte: resturi de origine animala sau vegetala, sau particule de sedimente. Marimea materiilor in suspensie variaza de la cateva miimi de centimetri la cativa milimetri. Intr-o apa linistita, putin agitata, ele sedimenteaza cu atat mai repede cu cat sunt mai grele. In apele curgatoare sau agitate, o parte ramane in permanenta in suspensie si provoaca o turbiditate mai mult sau mai putin pronuntata)

-  Duritatea apei
 * (Duritatea unei ape corespunde ansamblului de substante pe baza de calciu si magneziu, pe care aceasta le contine. Principalele substante, numite saruri, sunt carbonati, bicarbonati si sulfati. O apa de duritate nula nu contine nici una dintre aceste saruri; este cazul apei distilate.  Duritatea unei ape depinde de terenurile pe care le-a traversat: cu cat ele contin roci calcaroase sau magneziene, cu atat apa este mai dura. Pentru uzul casnic, de exemplu pentru o masina de spalat, remarcam ca trebuie crescuta cantitatea de detergent. O apa de duritate slaba, care contine putine saruri de calciu si de magneziu, este numita dulce. Acest termen indica un anumit tip de apa si nu asa cum se considera eronat, toate apele dulci. O apa de duritate ridicata este numita dura.
Duritatea unei ape se exprima in grade franceze (°fr.), care nu trebuie confundate cu gradele Celsius (°C): 1°fr. echivaleaza cu 10mg/litru de calcar. Termenul stiintific exact pentru a desemna duritatea este titrul hidrotimetric (TM), hidrotimetria fiind masura cantitatii substantelor pe baza de calciu si magneziu. Se disting in general trei tipuri de ape:
- apele dulci, avand TH-ul de la 1 pana la 10°fr, care sunt in general acide.
- apele de duritate medie cu TH de la 10 pana la 20°fr, neutre sau usor bazice.
- apele dure cu TH superior valorii de 20°fr, net bazice)

- pH-ul
 * (pentru pH-ul prea ridicat:
putem completa apa cu una mai acida sau putem limita agitatia apei sau
putem filtra apa cu ajutorul turbei care va elimina anumiti acizi
 - pentru pH-ul prea scazut:
putem amesteca apa cu apa mai bazica, in general o apa dura sau putem mari agitarea apei, ceea ce favorizeaza eliminarea CO2 sau putem filtra apa cu ajutorul unui material calcaros)

- Oxigenul si Dioxidul de carbon din apa
 * (In timp ce aerul contine circa 20% oxigen, apele cele mai oxigenate contin rareori mai mult de 1% din acest gaz dizolvat. Cu cat o apa este mai agitata, cu atat este mai oxigenata.
Dioxidul de carbon provine din respiratia plantelor, a bacteriilor. Agitatia apei, care ii faciliteaza oxigenarea, scade in consecinta nivelul dioxidului de carbon, care trece in aerul atmosferic)