info plante bulboase

Started by lovetulip, July 28, 2009, 08:05:23 PM

Previous topic - Next topic

lovetulip

Crini(Eutopia mall)


Genul Lilium, continand cateva dintre cele mai minunate flori gasite in natura, este cunoscut inca din antichitate. Abia in secolul al 19 a fost insa introdus in Europa, din China si Japonia, unde au fost vazuti si primii hibrizi. Dezvoltarea crinilor moderni este rezultatul unor hibridizari intensive si dificile, pornind de la acei hibribrizi timpurii. Astazi exista peste 90 de specii si multe sute de cultivaruri. Au un aspect exotic si majoritatea vor umple gradina cu un parfum divin.
Crinul este o planta erbacee perena care prezinta in sol un bulb solzos, care creste in dimensiune an de an. Bulbul formeaza o singura tija ce poarta frunzele, desfasurate pe intreaga ei lungime. O caracteristica aparte este formarea, la unele specii, a unor mici bulbili aerieni, la baza majoritatii frunzelor, bulbili ce pot fi folositi pentru inmultire.

Plantare, Cultivare
Prefera solurile nisipoase, usoare, care au fost ingrasate cu gunoi de grajd bine fermentat cu o reactie usor acida, cu exceptia speciilor L.candidum, L.regale si L.lancifolium, pentru care solurile calcaroase sunt mai indicate. Unele specii prefera locurile insorite si adapostite de vant, dar sunt si specii, ca de exemplu L.auratum, L.superbum, care se dezvolta foarte bine la semiumbra si chiar la umbra. Plantati sau nu in plin soare, este recomandat sa dispuneti printre bulbii de crin alte plante ce acopera bine pamantul, pentru a le asigura radacinilor de crin racoarea pe care o apreciaza.
Bulbii se planteaza toamna sau primavara la distante de 30-40 cm intre bulbi. Adancimea depinde de varietate. Cativa crini produc radacini numai de la baza bulbului, pe cand la altii, radacinile se formeaza atat la partea inferioara a tijei, cat si la baza bulbului. In general, trebuie plantati la 20 cm adancime, pornind de la baza bulbului, avand varful acoperit cu cel putin 5 cm de sol. L.candidum si hibrizii lui sunt o exceptie, in cazul lor, varful va fi acoperit doar cu 2-3 cm de sol. Hibrizii asiatici si martagon se vor planta mai adanc, deoarece ei formeaza radacini si de-a lungul tulpinii. Crinii trebuie udati regulat in perioada activa de crestere. Este preferabila o udare profunda, pana la 15-22 cm, o data pe saptamana, decat udari superficiale, frecvente. Pentru a pastra umezeala, este benefic sa adaugati un strat de mulci, format din compost. Acesta va asigura totodata si racoarea solului. Este de asemenea intelept sa adaugam un strat consistent de mulci toamna, pentru a proteja bulbii de ingheturile si dezgheturile succesive.
Intrucat bulbii nu au perioada de repaus, aveti grija sa nu achizitionati bulbi moi, uscati, care au stat prea mult afara din pamant, pentru ca nu vor mai inflori.
Bulbii plantati primavara nu vor inflori prea bine in primul an, dar in cei ce vor urma isi vor lua revansa. Crinii pot avea nevoie de sustinere, pentru a preveni caderea plantei la deschiderea florilor.
Dupa ce florile s-au ofilit, indepartati-le, prevenind astfel formarea capsulelor cu seminte. Lasati tijele si frunzele sa se ingalbeneasca natural. Acest lucru duce la cresterea numarului de flori in anul urmator. Cand foliajul s-a ingalbenit complet, tijele pot fi taiate cu atentie. De asemenea, daca doriti sa taiati crinii pentru a-i folosi ca flori taiate, lasati o parte din tulpina si plantei. Acest lucru permite foliajului ramas sa hraneasca bulbul, pentru floarea de anul urmator.

Puteti cumpara crini deja infloriti, in ghivece, cu toate ca va va costa mai mult decat achizitia simpla a bulbilor. Avantajul este ca puteti vedea si alege pe cei care va incanta cel mai mult. Puteti sa-i lasati sa termine inflorirea si apoi sa-i transplantati in gradina sau puteti sa-i transplantati abia toamna, caz in care nu uitati sa-i udati intre timp.

Propagare
Crinii se pot inmulti usor prin seminte, dar, in cazul hibrizilor, rezultatul nu va fi identic. Temperatura joaca un rol important, determinand rata germinarii semintelor. Testele arata ca speciile de crin germineaza in 8 saptamani, la temperatura de 21oC. Semanatul se face primavara, tarziu sau vara, devreme, la adancimea de 2-3 cm, dar de obicei vor fi necesari 4-6 ani pana la inflorire. Se pot semana in containere sau direct in sol. Se vor mentine umezeala si umbra dupa-amiaza. Rasadurile obtinute se mentin in acelasi loc timp de 2 sezoane, cel putin. In acest caz, asigurati-va ca au suficient pamant de la inceput, pentru a permite dezvoltarea radacinilor. Puteti replanta rasadurile in al 3-lea an. Florile pot aparea inca din anul al 2-lea. Fertilizati pamantul din ghivece periodic. Puteti folosi fertilizatori din comert, sau o combinatie din faina de oase si sange. Mentineti rasadurile in loc insorit dimineata si umbrit dupa-amiaza.
Micii bulbili, ce se formeaza la unele specii de-a lungul tulpinii, se vor inlatura imediat dupa ofilirea florii. Plantati-i la distante de 2-3 cm, in amestec de turba, nisip si pamant de frunze.
Solzii din bulb pot fi folositi, de asemenea, pentru a creste numarul plantelor. Inlaturati cativa de la exteriorul bulbului si ingropati-i cu baza in nisip grosier, in cavitati superficiale. Acest lucru se face in martie, septembrie sau noiembrie. Acoperiti cavitatile cu sticla si plasati in sera rece. Se vor forma bulbili, ce vor fi plantati cum s-a prezentat anterior. Intregul grup de bulbi poate fi, de asemenea, dezgropat si divizat toamna, indata ce tulpina si frunzele au murit. Aceasta operatie nu trebuie facuta mai mult de o data la 3-4 ani.
Crinii sunt plante foarte frumoase, vivace prin bulbul sau fara tunica, alcatuit din solzi carnosi. Acest gen se caracterizeaza prin tulpini drepte si puternice, de la 50 la 150 cm inaltime, garnisite lateral cu frunze verzi mai mult sau mai putin late si ascutite, cu nervuri paralele, al caror numar scade spre varful tulpinii, unde infloresc superbe flori grupate, de obicei, in ciorchini mari, primavara si vara.
Florile, care au o gama bogata de culori si nuante, uneori, puternic parfumate pot fi orientate in sus, orizontal sau pendulate, cu petalele unite sau libere, iar varful petalelor poate fi recurbat, dupa specie. Petalele la unele soiuri sau specii pot fi punctate sau cu linii in relief, dandu-le un frumos aspect. In cadrul genului sunt specii care formeaza radacini adventive la baza tulpinii, iar latele, la subsoara frunzelor apar bulbii aerieni prin care plantele se inmultesc.
Crinul se numara printre cel mai vechi specii floricole care au fost luate in cultura. Se presupune ca era cunoscut si cultivat inca de prin anii 2800i.e.n. Cele mai vechi locuri in care se cultivau crinii erau Asia, America de Nord si Europa.
In tara noastra crinul alb s-a cultivatpentru prima data in anul 1545, adus din Asia Mica de catre turci. astazi, exista numeroase specii si soiuri de crini. Vom cita in continuare cele mai importante atat pentru impodobirea parcurilor si gradinilor cat si pentru flori taiate din cultura libera sau cultura fortata.
Inmultirea crenilor se face prin:
-Divizarea bulbilor ce se formeaza in mod natural la baza bulbului, plantandu-se imediat la 15-20 cm adancime si 30 la 40 cm distanta. Aceasta operatie se face in : iulie-august in timpul repaosului vegetativ (L.candidum);
august-octombrie dupa uscarea tulpinii (L.regale, L.henri, L.umbelatum)
octombrie sau martie pentru L.croceum, L.tigrinum, daca dorim sa inmultim anumite varietati in martie atunci bulbii se vor ierna in nisip feriti de frig. Efectuarea diviziunii se face numai la bulbii care au cel putin 4 sau 5 ani, pentru a nu sa produce slabirea lor.
-prin bulbii aerieni. Se seamana bulbilii care se dezvolta usor in special pe L.tigrinum si L.croceum la subsoara frunzelor.
Acestia ierneaza in rasadnite reci reci, intr-un pamant usor sau in nisip. In luna mai se planteaza afara pe brazda. Este o
inmultire lenta, deoarece dureaza pana la inflorire 3 ani.
-prin butasi de frunze. Butasii plantati in sera inmultitor formeaza la baza lor bulbisori.
-prin seminte. Semanatul il facem in luna martie in ladite sau pe parapet in sera inmultitor, calculand in jur de 6 g/m patrat, intr-un amestec de pamant compus din: 2 parti turba si 1 parte nisip (4 cm grosime). Dupa semanat si pana ce plantele rasar, se mentine o temperatura medie de 18 gradeC (20-30 zile), dupa care temperatura coboara la 12-14 gradeC. In luna aprilie, materialul se planteaza intr-o rasadnita rece. Cand timpul permite, se inlatura geamurile de pe
rasadnite, iar plantelor li se asigura ingrijirea necesara.
In luna septembrie scoatem bulbii, ii sortam si ii replantam intr-un teren lucrat profund, usor si bine ingrasat. Plantatul
se face pe straturi de 1,20 m latime, in randuri cu distanta intre bulbi de 12-15 cm protejandu-i in timpul iernii cu un strat
de frunze sau paie. In decursul celui de al 2 lea si al 3 lea an de la plantare, in afara de lucrarile de intrtinere care se fac, se inlatura bobocii pentru a favoriza dezvoltarea bulbilor si solul se mentine cu un strat de mulci format din balegar foarte bine descompus.
-prin solzi de bulbi.Pentru obtinerea bulbisorilor, de obicei in luna octombrie, se pregatesc laditele de plantare in care se
pune un amestec de pamant format din turba 4 parti, nisip o parte si pamant de frunze o parte. Se niveleaza si, apoi, se trece la plntarea solzilor, dupa ce mai inainte li s-a facut urmatoarea pregatire:
Se aleg bulbii mama fie dupa ce au fost scosi din cultura (cand au ajuns la marimea corespunzatoare), fie din bulbii care au fost sortati si tinuti in repaus pana in luna octombrie. Se desprinde de pe bulbul mama fiecare solzisor, in afara de cei ce invelesc inima bulbului (caci sunt cruzi si putrezesc), astfel incat sa se pastreze intact solzisorul cat si baza lui.
Atat solzisorii cat si partea care a mai ramas dupa desprinderea solzilor se pulverizeaza cu praf de carbune de lemn si apoi se planteaza. Asa zisa inima bulbului se planteaza in pamant in camp liber, pentru a se reface, iar solzii se infig in pamantul din ladite pe 3/4 din lungime, in randuri si la o distanta la care sa nu se atinga unul de altul. Imediat dupa plantare se face o prafuire cu praf de carbune de lemn, apoi se asterne un strat de cca 2 mm nisip. Pentru evitarea putrezirii solzisorilor, udarea lor se face prin infiltratie de jos in sus, pana ce nisipul se umezeste. In perioada formrii bulbisorilor, 20-30 de zile se mentine o temperatura medie de 20 gradeC, ferindu-i de razele directe ale sorelui.
Dupa ce s-a scurs perioada respectiva, iar la baza inferioara a solzisorilor au aparut cativa bulbisori, cu cateva frunzulite, temperatura se scade la 12-14 gradeC.
Cand bulbisorii incep sa se deranjeze (ianuarei-februarie) se trece la repicat in sere sau in rasadnite, la aceleasi distante
si respectandu-se aceleasi reguli care au fost descrise la inmultirea crinilor prin seminte.
Dupa 3 sau 4 ani cand bulbii sunt bine dezvoltati, se scot si se sorteaza atat pentru plantarea in camp cat si pentru cultura fortata (soiurile care se preteaza). Plantarea crinilor se face toamna, in perioada septmbrie-octombrie, pentru ca sa nu se poata inradacina pana la venirea gerurilor. Vara (iulie-august) L. candidum, care are o perioada de repaus scurta, se planteaza inainte de aintra in vegetatie, iar primavara, unele specii, de exmplu L.speciosum. Distanta de plantare intre randuri si pe rand poate varia intre 25 si 40 cm, iar adancimea intre 10 si 15 cm. In regiunile cu ierni aspre se protejeaza cu un strat de frunze sau paie. In cursul perioadei de vegetatie li se administreaza ingrasaminte naturale sau chimice, in functie de cerintele plantelor plus celelalte lucrari de ingrijire.
Cultura fortata. Specia cea mai des folosita in cultura fortata este L.regale.Se aleg bulbii cei mai mari, plantandu-se cate 2-3 in fiecare ghiveci (la sfarsitul lunii octombrie si inceputul lunii noiembrie). Se foloseste un pamant usor, din care nu trebuie sa lipseasca compostul, mranita si nisipul, in care se planteaza bulbul astfel incat 1/3 din el sa ramana in afara ghiveciului. Apoi, se uda bine si se aseaza pe parapete, mentinandu-se o temperatura de cca 12gradeC pana la aparitia tijelor florale, dupa care temperatura se ridica la cca 15gradeC (luna ianuarie). Pana la inradacinare, crinul poate sta si sub parapet. Se asigura umiditatea necesara, iar pe masura ce radacinile apar la suprafata se acopera cu pamant din acelasi amesctec. In momentul aparitiei radacinilor se pot administra si ingrasaminte organice sau minerale in stare lichida. Pe masura ce tija florala creste, se raresc ghivecele oferindu-le totodata si lumina mai multa. In aceste conditii,
recoltarea crinilor poate incepe in luna martie, la 10-15 cm deasupra bulbului. Dupa recoltare se pot mentine in vegetatie
o perioada cat mai mare de timp, administrandu-le, in special, ingrasaminte azotoase, iar in toamna se pot forta din nou.
Boli si daunatori:'Vestejirea plantelor', 'Mucegaiul cenusiu', 'Rugina', 'Musculitele'.
Crinii sunt prin excelenta plante pentru decorarea parcurilor si gradinilor. De asemenea, se pot folosi pentru confectionarea buchetelor, in vaze si in diferite anranjamente florale.

lovetulip

zambile(Eutopia Mall)

Zambilele au fost descoperite in aceeasi perioada ca si lalelele, in jurul anului 1600. Primele zambile preluate in cultivare, Hyacinthus orientalis, proveneau din Grecia si Asia Mica. In scurt timp au devenit populare, mai ales in Olanda si Anglia, unde cumparatorii erau dispusi sa plateasca preturi enorme pentru a le avea. In secolul 18 erau cunoscute deja sute de varietati, obtinute prin hibridizare.
Astazi, clasica zambila este apreciata pentru florile sale pline, culorile sale deosebite, parfumul sau puternic si pentru abilitatea sa de a produce flori, prin fortare, cu mai mult de trei luni inainte de perioada normala de inflorire. Se pune in valoare plantata in borduri sau paturi florale. Infloreste cam in aceeasi perioada cu narcisele si cu cateva varietati timpurii de lalele, impreuna cu care se combina perfect in aranjamente vii.
Se caracterizeaza prin bulbi mari, cu tunici albe sau colorate in albastru sau violaceu, rozeta de frunze liniare carnoase, cu marginile si varful putin aduse spre interior. Florile, mirositoare, apar primavara devreme si sunt dispuse in raceme terminale si au culori diferite de la un soi la altul, avand o paleta de la alb, crem, trecand prin galben, roz si rosu, ajungand la albastru.
Plantele se dezvolta foarte bine in locuri insorite, pe soluri fertile, bine drenate. Este posibil ca bulbii de zambile sa putrezeasca daca sunt plantati intr-o zona umede. Puneti substante fertilizante sau faina de oase in sol. Adaugati putin var daca solul este acid. Necesita udari regulate cu cantitati mici de apa, iar dupa inflorire se opreste udatul. Dupa inflorire, puteti taia tija, dar lasati foliajul sa se ingalbeneasca natural, pentru a asigura nutrientii pentru bulbii anului urmator. Cultura poate ramane pe acelasi loc 2-3 ani si poate reveni de asemenea la 3-4 ani.
Ciclul de viata al unei zambile este de aproximativ patru ani. Necesita trei ani pentru a atinge dimensiunea maxima, la care se cumpara din comert. Dupa aceasta perioada, bulbul parinte se divizeaza in bulbi mai mici, cu dimensiunea inflorescentei micsorata. Este nevoie de fertilizare pentru a obtine din nou flori viguroase, anul urmator. Dupa ce floarea se ofileste, puteti taia scurt tulpinile. Lasati frunzele pana se ingalbenesc pentru ca bulbii sa-si asigure hrana pentru anul urmator. Daca doriti flori mari in fiecare an, dupa ce frunzele s-au uscat, bulbii se scot si se depoziteaza la o temperatura de 23oC, pana in momentul replantarii. Bulbii, se replanteaza toamna, in septembrie-octombrie la adancimea de 15 cm si la distanta de 12-15 cm intre bulbi. Toamna tarziu, se recomanda acoperirea cu un strat de mulci (pot fi aschii de lemn), daca zona este expusa ingheturilor severe. Bulbilii pentru crestere se planteaza la 2-5 cm, in functie de marime.
De asemenea, varietatile simple formeaza seminte cu dimensiune considerabila. Pentru a creste zambile din seminte va trebui sa asteptati aproximativ cinci ani pana la maturizarea bulbilor, dar puteti obtine flori mai mici inca dupa trei ani.

Cand alegeti bulbii pentru gradina dumneavoastra, tineti cont de faptul ca bulbii mari produc flori mari. Bulbii mari produc 60-70 florete pe o tulpina. Pentru plantarea in gradina asemenea bulbi nu sunt potriviti, intrucat greutatea mare a florilor le face sa se aplece. Marimile mari sunt potrivite pentru fortare.
Zambilele pot fi crescute de asemenea in apa, in vase de sticla speciale. Plasati bulbul la jumatatea superioara a sticlei. Umpleti sticla cu apa, pana la 0,5 cm de la baza bulbului. Amplasati in zona rece, la 4-10oC, adaugand apa cat este necesar, pana cand jumatatea inferioara a vasului se umple cu radacini. Cand cresterea superioara este de 2-5 cm inaltime, mutati sticla intr-o camera luminoasa, dar rece. In cateva saptamani va inflori.

Desi exista peste 100 de cultivaruri, mai putin de 25 din ele reprezinta 90% din productia mondiala.
Se planteaza in grupuri mici de 3-5 bulbi sau in grupuri mari, borduri, mono sau multicolore.
Zambilele sunt plante vivace, bulboase. Acest gen are un numar foarte mare de specii, ale carei origini este Orientul si regiunea mediteraneeana. Ca sa avem un numar cat mai mare de bulbi la o ceapa, se aplica urmatoarele operatii: la bulbul scos din pamant, dupa ce, bineinteles, frunzele au fost uscate complet, i se scoate discul cu briceagul in asa fel
incat taindu-se mugurele central, sa se lase la o margine o portiune de cativa mm. Crestarea discului se face prin aplicarea de taieturi, perpendiculare in cruce, spre centrul bulbului, indepartandu-se cat mai mult marginile taieturilor.
Acest ultim procedeu are drept scop sa stimuleze mugerii de la baza tunicilor. Dupa aceasta, se depoziteaza intr-o camera semiintunecoasa si calduroasa, prevazuta cu stelaje din plasa de sarma, in care cimentul sau pamantul se mentine umed pana la aparitia puilor. Cand acestia au aparut se planteaza in camp in luna octombrie, cu ceapa cu tot, si se scot in al 2 lea an, prin iunie. Bulbii obtinuti se planteaza in camp, in luna septembrie-octombrie, in pamant bine afanat, la o adancime de 8-10 cm, la o distanta pe rand de 4-5 cm, iar intre randuri de 15 cm. Rezultatele bune se pot obtine si insamantand bulbisorii prin imprastiere. Iarna, dupa caz, cultura se protejaza cu un strat de frunze, paie sau cetina, care se inlatura odata cu venirea primaverii.
Atat bulbii cat si materialul destinat fortarii nu se lasa sa infloreasca primavara, ci li se inlatura tijele florale, ceea ce permite inmagazinarea in cepe a substantelor nutritive. Un bulbil de zambila pentru a ajunge la maturitatea de inflorire are nevoie de 4 ani.
Cultura fortata. De la scoaterea materialului pana la fortare, bulbii se pastreaza in incaperi bine uscate si aerisite, asezati
pe stelaje de sarma, intr-un strat foarte subtire, pentru a-si continua maturarea. Nereusita culturii se datoreste mai multor cauze:
-bulbii proveniti din regiunile cu ploi abundente n-au reusit sa-si acumuleze toate substantele de rezerva si sa ajunga la maturitatea deplina;
-datorita bolilor criptogamice, bulbii dau radacini putine si putrezesc; inainte de plantare, pentru a ne convinge de sanatatea bulbilor, alegem cativa dintre cei mai suspecti, ii taiem in doua si, daca interiorul lor prezinta pete galbene sau cafenii in forma de linii, inseamna ca sunt bolnavi;
-introducerea prea devreme la fortat a soiurilor tarzii.
La fortat se folosesc bulbi complet copti, tari, grei cu discul nevatamat. Fortarea se poate face in ghivece si in carafe, pentru amatori. Pentru a avea zambile inflorite incepand de la 20 decembrie si pana in primavara, vom introduce bulbii in ghivece; ea se face in ghivece mici, deoarece plantele infloresc mai repede, radacinile cuprinzand mai bine pamantul. In functie de marimea bulbului, se folosesc ghivece cu diametrul de 9-11 cm si de 11-14 cm ianaltime, in care se planteaza
cate un bulb. Vom folosi, pe cat posibil, ghivece vechi, deoarece pamantul ars in ghivecele noi este vatamator radacinilor de zambile. Daca totusi suntem nevoiti sa folosim ghivece noi, inainte cu 24 ore de a le intrebuinta, le vom tine in apa.
Este de preferat ca pe fundul ghiveciului sa se puna muschi, in grosime de 1-2 cm, iar in lipsa acestuia, peste ciobul din ghiveci se pun 2 cm de nisip. Dupa aceasta operatie se umple 3/4 din ghiveci cu urmatoarea compozitie: 1/3 pamant de telina, 1/3 mranita si 1/3 nisip. Peste aceasta compozitie se pune un strat de nisip in grosime de 1 cm, pe care se aseaza baza bulbului si se apasa pana ce varful lui este la acelasi nivel cu marginea ghiveciului. Se umple apoi ghiveciul cu pamant din aceeasi compozitie si se lasa un spatiu liber de 1-2 cm, necesar apei ce se da la udat.
Dupa plantare, bulbii au nevoie de umiditate constanta si de o temperatura cuprinsa intre 4 si 6 gradeC. Aceste conditii pot fi usor asigurate prin ingroparea ghivecelor cu bulbi in pamant. In acest scop, se sapa o groapa dreptunghiulara, adanca de 35-40 cm si latimea variind in functie de numarul ghivecelor. Pe fundul gropii, care trebuie sa fie neted, se aseaza ghiveci langa ghiveci, etichetandu-se fiecare soi. Pentru ca eticheta sa poata fi citita usor, aceasta se fixeaza la capatul unui tarus inalt de 60-80 cm. Pe eticheta se va trece soiul si data introducerii lui in sera in vederea fortarii. Daca pamantul folosit la plantat a fost uscat, ghivecele cu bulbi se uda putin. Peste ghivece se aseaza un strat de nisip in grosime de 1cm, care va separa pamantul din ghiveci de cel al stratului acoperitor, evitandu-se astfel lipirea, apoi se pune tot pamantul rezultat din saparea gropii, care se niveleaza cu grija. Iarna, cu putin inainte de venirea gerurilor, se adauga un strat de frunze sau paie de 20-25 cm grosime.
Stratificarea ghivecelor cu bulbi se mai poate face in bordeee, rasadnite reci, in pivnite si in sere reci sub parapet, fara
a patrunde lumina la ele. Ghivecele se acopera cu un strat de nisip sau pamant de turba. Peste 2 luni de la plantarea bulbilor, inradacinarea este bine facuta totusi, inainte de a se trece la scoaterea lor, luam 2-3 bulbi plantati si controlam
inradacinarea prin indepartarea ghivecelor. Daca radacinile albe nu sunt destul de numeroase ii mai lasam ingropati inca un timp. Scoaterea pentru fortat se face numai in timpul pranzului, cand temperatura este mai ridicata, protejand bulbii porniti in vegetatie de frigul care ar produce o stagnare in crestere. Pentru a avea zambile inflorite in tot timpul iernii, din groapa sau din locurile unde sunt stratificate, ghivecele se scot din 20 in 20 de zile, astupandu-se groapa de fiecare data, pentru a opri patrunderea frigului in interior. Oricat de aproape ar fi groapa de sera, totdeauna ghivecele se vor transporta in cutii protejate contra frigului.
Serele inmultitor sunt cele mai indicate pentru fortat, deoarece distanta dintre parapet si acoperis este mica, ceea ce permite o crestere normala a tijelor florale. Ghivecele scoase de la stratificat se aseaza pe parapet, apoi se acopera seara cu obloane, rogojini sau polietilena neagra, pentru a oprii patrunderea luminii in interior. Se recomanda ca parapetul sa primeasca caldura de jos. Zambilele se tin la intuneric aproximativ 14 zile, pana ce tijele florale ating inaltimea de 7 cm, apoi se renunta trepatat la umbrire, astfel incat plantele sa nu fie supuse deodata la lumina. Umbrirea plantelor in aceasta perioada are drept scop sa accelereze cresterea tijei florale atingand inaltimea de 7 cm, apoi se renunta treptat la umbrire, astfel incat plantele sa nu fie supuse deodata la lumina. Umbrirea plantelor in aceasta perioada are drept scop sa accelereze cresterea tijei florale si ca inflorescenta sa nu ramana jos intre frunze, fapt care mai poate fi determint si de o inradacinare defectuoasa , fortarea soiurilor tarzii prea devreme sau udarii plantelor cu apa rece in timpul fortatului. De obicei, udatul plantelor in toata perioada fortatului se face cu apa la temperatura incaperii,
avandu-se grija ca pamantul din ghivece sa se mentina moderat de umed pana la aparitia florii. De la aceasta data se uda la nevoie (dimineata si seara). Temperatura la care fortam in sera este de 24 gradeC, insa, in primele 2 zile, poate fi ceva mai scazuta. Dupa 14-15 zile de la inceputul fortarii, mai scadem putin temperatura, pentru ca floarea sa aiba timp sa se dezvolte. Cand floarea a aparut si timpul este favorabil se poate aerisii in timpul pranzului 1-2 ore, ajungand astfel la cresterea viguroasa a plantelor. Dupa inflorire, plantele se trec intr-o sera rece, mai ales daca este cazul sa se mai pastreze un timp. Dupa ce floarea s-a trecut, tija florala se taie si plantele se tin in sere sau sub parapet (in serele care au peretele din geam) pana ce frunzele sau ingalbenit s-au ingalbenit. Apoi, se scoate ceapa, se pune pe stelaje la odihna si, in toamna, se planteaza in camp. Dupa 1-2 ani de cultura in camp se poate forta din nou. Zambilele inflorite pot fi folosite ca flori taiate sau ca flori in ghivece. Florile taiate se aranjeaza in diferite vase joase singure sau in combinatii cu alte flori.
Floarea la ghiveci se poate aseza in diverse forme de impletituri de rachita sau P.V.C., pamantul acoperindu-se cu muschi, care se va mentine tot timpul umed. Pentru a obtine un efect mai deosebit, plantele inflorite, de diverse culori sau de aceeasi culoare, fara ghiveci, le plantam in impletiturile sus amintite, dupa ce interiorul impletiturii a fost acoperit cu o folie de polietilena, ca sa nu permita scurgerea apei si, apoi, se umple cu pamant. Ghiveciul cu floarea poate fi, de asemenea, introdus in diverse vase de ceramica (gaspouri).






einsteinitza

Apasa pe partea de sus a linkului.Eu reusesc. ??? ??? oare de ce?
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro



gentiana

S-ar putea sa nu mearga pt ca cere inregistrare
tu le vezi fiind inregistrata