Discutii diverse

[vernil]

Pai s-ar putea sa fac eu o intrebare peste cateva luni ... sa vedem ce pui de labrador ies ... ca s-a iubit cu o labradorita aurie si o sa avem pui ... spre disperarea stapanului labradoritei ... 

[Ionela]

Facand un viraj semnificativ de la Nero la boardul de tutoriale, constat acolo un topic Cum sa plantezi lalele. Mie imi pare nepotrivit... Parca acolo nu invatam cum plantam flori! Sau am dificultati de perceptie?? Help!

[diana]

Facand un viraj semnificativ de la Nero la boardul de tutoriale, constat acolo un topic Cum sa plantezi lalele. Mie imi pare nepotrivit... Parca acolo nu invatam cum plantam flori! Sau am dificultati de perceptie?? Help!

Muta-l!

[vernil]

Voi la ce biserica mergeti ca sa intampinati Invierea ? Fiindca am ascultat interesanta poveste a Bisericii Sfantul Gheorghe Nou (de la Km 0 al Bucurestiului), voi merge acolo. Din ce spunea preotul paroh al bisericii, acolo se afla moastele Sfantului ierarh Nicolae, ocrotitorul oamenilor saraci si al copiilor, moastele Sfantului Constantin Brancoveanu si, extrem de important, acolo a avut loc slujba de inmormantare a marelui poet al romanilor, Mihai Eminescu.

[Mihai]

Noi mergem la Biserica Marcuta(monument istoric care dateaza din secolul XV)

[mihail]

Adica,daca ai fost ne-cuminte tot anul,lacasul de cult fiind cit mai vechi si cu o istorie cit mai glorioasa,sterge mai abitir greselile ??
Are o valoare intriseca ?

[Mihai]

Casa DOMNULUI este importanta,e adevarat,dar sensul intrebarii nu este rezonabil mai ales acum.
Si mai este un aspect:unii dintre noi umbla in Casa DOMNULUI,in schimb altii alearga pe afara.

[mihail]

Ha-ha-ha...am vazut si eu asta ieri sau alaltaieri la televizor,era spusa de nenea ala barbos cu fes pe cap.
Cica stie el ca a spus-o un alt nene cucernic de pe muntele Athos.
Nu-i cine stie ce chichirez ca sa-l citezi pe unul care citeaza la rindul lui.
Intrebarea mea este civilizata si-si are rostul oricind,ca orice intrebare cind esti in cautarea cunoasterii.Acum fiind si mai actuala,dupa ce mi-am vazut "colegii de urbe"(Iasi) cum se-ngramadeau total ilogic ca sa ia lumina.
Este destul de jenant pt. locuitorii unui oras care se vrea de "cultura" (deci povestea cu deschiderea magazinului Bricolage n-a fost un accident).
Daca mai adaugam si lumina adusa cu avionul...avem o imagine panoramica despre intimmplarile crestine.
L-ati observat pe domnul Flutur cit era de apasat ?

Gloria in Excelsis Deo !

[penelopa]

Hristos a înviat!

Nemaifiind în post, îmi permit să fac o constatare:
Mihail, toate întrebările şi remarcile tale sunt emanaţia "civilizată" a unoe neuroni aflaţi în derivă!
Eşti sigur că, atunci când ai sărit pima oară cu paraşuta (la 17 ani  ) n-ai căzut în cap? 

[vernil]

Asa arata primavara in parcul copilariei mele

Mihail, daca mai zici ceva, il pun pe Nero sa-ti ia urma. Dupa cum vezi, deja a inceput 

[mihail]

Penelopa: ntz, era la turn,atirnat de-o sirma,pe care o lasa un instructor ca sa se desfasoare liber.Era doar o simulare.
Nici mai tirziu,in real nu s-antimplat.Ma rog,poate s-antimplat si-n cosecinta numai tin eu minte.

Vernil: ar fi o idee grozava,imi place "catelul",slobada-i zgarda.Il astept c-un os.(domnesc! )

Iar Penelopa: am precizat termenii deoarece dragul nostru coleg tot m-a "interpretat",punindu-mi in bagaj idei pe care nu le generasem.De aceea ,in putinile ocazii cind il observ,imi iau masuri elementare de siguranta.
In rest nu ma dezic de ideea pe care am lansat-o,drept dovada ca si domnia ta ,la rindul tau te consideri "dezlegata" acum.
Trebuie ca sa fim buni tot timpul! Ma-ndoiesc ca frecventarea unui lacas vechi aduce un plus de sfintenie,atita timp cit zi de zi noi nu ne preocupam de relatia cu El.
Nu-L auzim.
Degeaba tinem post,degeaba ne spovedim,ne impartasim.....chiar Papa a zis chestia asta in urma cu o ora.Ceva in sensul in care "daca nu-l auzim pe El,degeaba facem restul demersurilor".Papa a avut o exprimare elevata nu c-a unuia banuit de accidente majore la parasutare.
Sarbatori fericite,doamnele mele.


PS: Penelopa (iar si iar)...ce era rau in intrebarea mea?

[Mihai]

 
Nimic mai fals!

[vernil]

Azi, ca tot romanul, am fost sa aprind o lumanare la mormintele celor dragi ce nu mai sunt ... Am fost socata, greu o sa imi treaca, cand am vazut ca au furat candela (din aceea cu capac, care arde 4 zile) ... Fusesem la mormantul parintilor si acum o saptamana, sa ingrijesc, asa cum fac inaintea marilor sarbatori crestine, si am lasat flori (cu tulpina taiata la jumatate) si lumanari aprinse ... E prima data cand se intampla sa fure lumanari ... Doamne, pana unde s-a ajuns!  Am avut o multime de aventuri in cimitir (smuls cosuri din maini), furat telefoane, intrat cu caruta cu coviltir si furat cruci de lemn ...

Trist, foarte trist ... Ramai fara cuvinte ...

[Ionela]

Intr-adevar, Vernil, foarte trist. Ajung la vorba Penelopei - fiecare face atat cat il duce capul.
Mai mult ca oricand se aplica: "Iarta-i, Doamne ca nu stiu ce fac". Cu atat mai rau pentru ei daca stiu ce fac! Este uluitor sa vezi asemenea personaje in clipe tragice ale existentei personale intrebandu-se retoric: "Doamne, ce am facut ca sa merit asta?"     

[costieanuconstantin]

ieri si azi am fost in vizita in 2 LOCURI CU VERDEATA ,am vazut ceva frumos si de admirat,e adevarat ca preotul paroh si administratorul sunt OAMENI destoinici,era f. curat si ingrijite si bineinteles cu paza ,am vazut pe morminte zambile albastre din alea simple cum avea mama acasa , am vazut primule f.mari diverse culori,am vazut zambile de toate culorile si formele,narcise la fel ,am vazut si cateva lalele pitice,panselute cu flori f. mari,oameni smeriti ,linistiti,preotul merge de cel putin 2 ori pe zi pin cimitir si supravegheaza lucrarile. OMUL sfinteste locul

[mihail]

...hai c-am dat-o pe tzintirim..... 

[GetaV]

Asta-i obiceiul de Paste ,toata lumea merge la mormintele celor dragi

[mihail]

Stiu Geta,n-am uitat...faceam si eu haz de necaz.
Trec zilnic in drum spre casa pe linga un cimitir.Ei,zilele astea,seara...se vedeau foarte frumos miile de luminite de pe morminte,vinzoleala.
Personal cred ca locul (poate) n-ar trebui tulburat,dar asta-s obiceiurile.
Uite,imi place tare mult abordarea originala de la Sapinta,bashcalia despre defunct.E o abordare mai "paminteasca".
Oricum "dupa" nu prea mai este nimic,ceea ce este dedesubt...e o "carcasa" parasita,abandonata.Cui prodest ?
Ehei..pe cind sufletul.....!

[GetaV]

Cred ca-ti poti cumpara o "garsoniera" la Sapanta daca asta te reprezinta

[Ionela]

Nene Costeo, gand la gand cu bucurie - exact aceeasi propozitie am scris-o si eu in gradina Vernilei
Nu stiu cum sa spun - moartea nu mi se pare motiv de veselie , desi cred in viata de dupa. Am momente cand ii jelesc pe cei dragi plecati din aceasta lume de ani de zile. Ii plang de parca abia ieri au murit. Probabil nu moartea in sine ma intristeaza, ci faptul ca nu mai vad acele persoane, nu mai pot vorbi cu ele si trebuie sa recurg mereu la amintiri - probabil este o dovada de egoism. Nu accept ca ei au plecat, iar eu am ramas. In acelasi registru, cel mai mult ma doare sufletul de cei care raman si sufera. Este un privilegiu sa mori inaintea celor pe care ii iubesti. O karma foare buna trebuie sa ai ca sa ti se intample....

Este un obicei bun mersul la cimitir. Desi stiu ca acolo nu mai este aproape nimic din omul care a existat candva, am senzatia ca este singurul loc unde mai pot avea vreo tangenta cu acel om. Chiar si una foarte foarte contestabila...

La Sapanta te poti amuza doar stiind ca acolo nu sunt mortii tai... ci altii, pe care nu ii cunosti si de care nu te leaga nimic.

[mihail]

Geta...sa stii ca m-am gindit la asta,mai demult.
Totusi,baiatul meu cel mic are alte instructiuni: un pic de gratar,si apoi "produsul pufos" aruncat intr-un anumit loc,pe malul abrubt, uitat,al unei mari si de pe dealul unui anume oras grecesc.
Chestia cu pomana,luminarile dupa,plinsetele ocazionale...dupa opinia mea nu-si au rostul.
Ce s-a dus...dus ramine.

[Ionela]

Mihail, sufletul nu piere... Acele pomeni nu sunt deloc menite trupului... Cum se puneau pe timpuri in morminte tot felul de obiecte... ca sa-i serveasca defunctului in viata de dincolo. Si-apoi pomana este ceva bun macar din punctul de vedere al celui ce o primeste - este socant cati oameni nu au ce manca de sarbatori

Credeam ca numai tata spune sa dam mai intai o petrecere monstru si in cel mult 24 de ore sa il punem in pamant

[einsteinitza]

Dupa mine nu e numai asta. Intr-o vreme, consideram ca toata durerea pierderii celui drag trebuie tinuta in tine, in singuratate, nu intelegeam rostul pomenilor si mai ales al mesei festive de la inmormantare, chiar mi se parea grotesca.
Pana cand mi-a murit bunica. Atunci, daca nu erau pregatirile pentru masa, toata munca aceea de nebun, cred ca si  eu si mama nu ne-am fi revenit prea curand. Toata zarva, lumea cu care trebuia sa vorbesti, platourile, regia servitului, ne-au tras un sut si ne-au facut sa mergem inainte.Erau prea multe de facut ca sa ne inchidem in camera, in singuratete. Iar pe urma, stransul, curatenia, mormanele de vase, deja ritmul era stabilit si nu te mai puteai intoarce sa zaci.
Asa si cu pomenile. n ziua data, te-ar coplesi durerea. Dar trebuie facuta pomana, trebuie sa intalnesti oameni, trebuie sa le vorbesti. Te scoate din acea stare de a zace si a boli.
Cat despre mormant, in primul rand ca cea mai aproape forma de natura, in opinia mea, e ingroparea. Nu arderea. Omul devine pamant, natural, fara interventii, fara alte alea. Natura lucraza singura. Il pui pe cel dus in sanul naturii si ea singura isi vede de treaba. Mormantul e pentru noi, cei de sus.Trebuie sa existe un punct concentrat al amintirii celui care ne-a parasit. Trebuie sa fie un loc unde sa te duci sa plangi sa vorbesti, sa te plangi. Concentrat , unic.
Unde sa ma duc mereu cand mi-e dor.
La fel cum ma duc an de an, vara,la un cimitir ciudat intr-un varf de deal, al unor soldati care acolo, in locul acela fara nici o localitate in jur cat vezi cu ochii, au luptat pana la ultimul si au pierit in 1918. Nu-i cunosc, dar putin sunt cei care urca acolo.L-am descoperit intr-o tamna cand mergeam sa vedem culorile grozave ale padurii. Ne suim in masini de teren si ducem buchete mari de flori.Cum ne-am fi amintit de ei daca nu aveau acest loc?
Iar eu vreau sa ma ingroape intara. Aici, unde am vazut prima floare, de unde am mancat primul mar, unde stau pe terasa si imi admir gradina. Aici am avut bucuriile vietii si am toate amintirile, nasterea copiilor, ridicarea casei.Aici e sufletul.

[Ionela]

Es, m-ai facut sa plang si sa inteleg! 

[GetaV]

Fiecare cum simte ! iIn timp am trecut prin perceptii diferite . Cand am pierdut-o pe mama am simtit ca ceva s-a rupt si nimic nu va mai fi cum a fost Dupa 16 ani cred ca acea perioada a fost prea putin fata de ce va urma. Am grija de tata mai ceva decat am avut fata de copii mei ,ii sunt datoare cu asta ,s-a creat intre noi in acesti 16 ani o legatura greu de explicat prin vorbe ,il vad cum se "stinge " de la o zi la alta si simt cum se rupe si-n mine cate o bucatica care nu se va mai reface in veci