Experiente cu plantele din diferite zone de temperatura ale Ro

[trandafira]

 Adauga te rog in profilul tau din ce zona esti. Stim ca in tara noastra sunt zone cu temperatura mai blanda, zone cu temperaturi care vara provoaca arsita si zonele montane care au temperaturi cu mult mai mici decat restul regiunilor tarii. Asta ne-ar ajuta sa judecam mai bine zonele de temperatura din tara si dezvoltarea florilor in diferite regiuni tinand cont de influentele climei. De exemplu temperatura in Bucuresti este intotdeauna cu ~10 grade mai mare decat cea din zona montana, asa am remarcat eu in drumul meu spre munte si putem sa invatam in timp ce plante sa cultivam in diferite regiuni. Am concluzionat in urma experientelelor nereusite din ultimii ani ca muscatele (pelargonium) si cercelusii ( fucsya) nu rezista la temp din Bucuresti, dar sunt viguroase si au longevitate de cativa ani la munte. Daca aveti  exemple de locuri prielnice dezvoltarii unor  plante prezentati-le. Sfaturile sunt bine de urmat cand vin de la iubitorii de plante care au avut diverse patanii in cresterea unei plante.
As adauga in acest context ca nu ma astept ca paulownia sa infloreasca vreodata in gradina de la munte, asa cum nici wisteriei nu ma astept sa-i miros vreodata  parfumul florilor. Ca sa intelegem mai bine zona in care cultivam florile preferate, redau mai jos cateva trasaturi ale climei din Ro :
Harta temperaturilor
"In functie de caracterul reliefului si de altitudine, pe teritoriul Romaniei se disting trei etaje climatice: a) montan, cu precipitatii abundente (800-1200 mm anual), cu temperaturi medii anuale de 2-6 grade Celsius si cu vanturi relativ puternice; b) de dealuri si podisuri, cu temperaturi medii anuale de 6-10 grade Celsius, cu precipitatii de 600-800 mm anual; c) de campie, cu temperaturi medii de 10-12 grade Celsius, cu precipitatii de 400-600 mm/an si cu frecvente perioade de seceta, mai ales in Campia Romana si in Dobrogea.
Variatii climatice
Influentele continentala se manifesta in unele zone ale tarii cu nuante climatice bine diferentiate. Astfel, in Banat si Oltenia se face simtita nuanta mediteraneana, caracterizata de ierni blande si regim pluviometric mai bogat (mai ales toamna). In Dobrogea se manifesta nuanta pontics, cu ploi rare, dar torentiale. Partea de nord a tarii (Maramuresul si Bucovina) cunoaste efectele nuantei scandinavo-baltice - un climat mai umed si mai rece (ierni geroase), iar vestul tarii se afla sub influenta climatului oceanic, cu temperaturi mai moderate si precipitatii mai bogate.
Temperaturi extreme
In luna iulie, cea mai calda a anului, media temperaturii in Campia Romana se situeaza la peste 23 grade Celsius, in timp ce in zona montana se mentine la circa 16 grade Celsius la poalele Carpatilor si la 6 grade Celsius la peste 2000 m altitudine. In luna ianuarie, media temperaturilor variaza intre -3 grade Celsius in Campia Romana, -1 pana la -2 grade Celsius in Campia Banatului si -11 grade Celsius in zona montana la peste 2000 metri altitudine."

In concluzie, putem sa incepem povestirile. Ne asteapta luni intregi de inactivitate in gradina,  cand vom trai din amintiri despre gradina sau planuri viitoare pentru gradina.

[paraschivvvv]

Trandafira, Dobrogea este o zona de stepa si nu de campie ( si o spun ca un bun cunoscator in tainele apiculturii care este intersata in cercetarea plantelor) desi ca si zona Dabulenilor sufera un puternic impact de desertizare.Dobrogea mai are si o influienta in atmosfera de saratura care este tipica doar acestei zone datorita salinitatii marii si a curentilor intre Dunare si mare.Deci este o zona atipica

[trandafira]

Trandafira, Dobrogea este o zona de stepa si nu de campie ( si o spun ca un bun cunoscator in tainele apiculturii care este intersata in cercetarea plantelor) desi ca si zona Dabulenilor sufera un puternic impact de desertizare.Dobrogea mai are si o influienta in atmosfera de saratura care este tipica doar acestei zone datorita salinitatii marii si a curentilor intre Dunare si mare.Deci este o zona atipica

Nu mi-as permite sa sustin ca este campie! La scoala am invatat ca este un podis.
Ar fi  interesant daca ai povesti vreo experienta de-a ta in cresterea plantelor si... a albinelor!!!

[einsteinitza]

Eu am invatat ca stepa este un tip de vegetatie, nu de relief, si este preqzenta la campie si dealurile submontane. Deci campia poate avea stepa.

[trandafira]

Eu am invatat ca stepa este un tip de vegetatie, nu de relief, si este preqzenta la campie si dealurile submontane. Deci campia poate avea stepa.

  Dar podisul??? 

[einsteinitza]

Si el!

[paraschivvvv]

Tinand cont de modul de evolutie al plantelor datorita conditiilor de pamant,soare,aer, vant la Muzeul Deltei din Tulcea o buna parte din Dobrogea este data ca stepa;numai zona nordica a Dobrogei_ Macin-Niculitel este zona de podis iar Muntii Macinului au intre 500-700m inaltime;zona sudica este arida,uscata si fara vegetatie bogata predominand plantele( mai mult ierbacee) putin pretentioase la uscaciune caracteristice stepei ce face zona diferita de ciulinii din Campia Baraganului.Si mai ales datorita pamantului cu componenta de lut si nisip aproape de suprafata si a aerului  cu tenta sarata face zona Dobrogei o zona diferita  fata de alte zone ale tarii.Taierile masive de lizierele de salcami in principal si a altor arbusti a facut zona f.f arida, la ora actuala nemaiavand nici micile livezi cu piersici si caisi iar vita de vie pe f. mari portiuni a fost lasata in salbaticie .Cum caracterizam atunci zona Dobrogei?apicultura se face doar pentru culturile semanate ,in principal rapita si f.soarelui(si aceasta cu samanta importata care nu este adaptata acestei zone in care fara irigatie nu se face mai nimic si cu autopolenizare si care nu dau recoltele scontate si nici productii de miere),iar alte specii cum erau pe vremuri:mustar,coriandru,sparceta ,nu se mai pomenesc.Salcamul este imprastiat si rar cand se obtin ceva recolte la acest cules.Crescatorii de animale dobrogeni mai cultiva lucerna pe suprafete mici,iar de sparceta ca furaj nici nu cunosc, decat cei mai batrani.In Ardeal(deci podis) crescatorii de animale stiu importanta sparcetei si nu mai spun si de calitatea pamantului,a mediului in general ca influienta in hrana animalelor si astfel produsele lor sunt si eco si calitative.

[trandafira]

apicultura se face doar pentru culturile semanate ,in principal rapita si f.soarelui(si aceasta cu samanta importata care nu este adaptata acestei zone in care fara irigatie nu se face mai nimic si cu autopolenizare si care nu dau recoltele scontate si nici productii de miere),iar alte specii cum erau pe vremuri:mustar,coriandru,sparceta ,nu se mai pomenesc.

Rapita este cultivata pt ca este subventionata, altfel nu ar mai fi nici ea cultivata. Nu mai lucram pamantul, asteptam ajutoare.Dar de unde, de la cine? Nimic nu este gratis in viata, chiar si atunci cand intalnim in magazine pachete cu produse pe care scrie : "al doilea produs gratis, sau -70% din pretul primului". Oferte mestesugit ticluite pt ca fraierii sa se inghesuie si sa cumpere. Umblam dupa chilipiruri. Dar nu facem nimic solid, totul e de mantuiala construit. Nu facem sistem de irigatii ca sa nu fim afectati de seceta vara si nu inaltam parazapezi ca sa nu ne blocam iarna.Nu plantam acolo unde taiem. Doar asteptam...si ne plangem. Of, am trait vremuri cand zambeam totusi mai mult.

[gabriela jalba]

Asa-i !!! Daca nu-i nimeni mina de fier care sa impuna ......E democratie !!!