Cum se numeste planta mea?

[Codruta]

Asa mare ,gata crescut,mai greu gasesti!!!

Acuma chiar asa pretentii nu am Bine ar fi sa gasesc si unul mai mic si sa-i placa la mine, sa creasca si infloreasca asa frumos. Sincer, habar nu am de ce conditii are nevoie. Din ce am vazut eu in poze matusa mea il tine pe pervazul geamului. Cu soare sau fara nu stiu.

[Nicol Caloian]

Postez aici imagini cu aceasta planta pe care am primit-o cu titlul ca ar fi un croton. In toate cautarile mele n-am gasit ceva concludent in acest sens. In plus era in mare suferinta (de altfel se si vede) iar acum da semne ca -si revine.

[attachment deleted by admin]

[Myrela]

si eu am aceasta planta despre care stiu doar ca ar fi o varietate de crotoc,a mea are pe frunze picaturi colorate in galben si rosu intens.NU stiu cum se ingrijeste,si ii cad frunzele

[s3bastyan181207]

e faina planta ta CODRUTA Cea cu florile verzi Am si eu Eu stiu de prin auzite ca se cheama CRIN REGAL

[penelopa]

... si totusi exista!  Cine?......... Sebastian   

Numai ca,  draga Seby,  n-am inteles la ce crin regal cu flori verzi te referi 
Daca cummva la ... Billbergia, sa stii ca aici am nimerit planta ca denumire .....si stiintifica si populara 

[lovetulip]

Am cateva flori in balcon.Sper sa va placa si sa ma ajutati sa le identific.Cele doua ghivece cu bulbii incoltiti nu au nevoie de identificare.
http://lovetulip.sunphoto.ro/flori

[gabriela jalba]

poza 1 rindul 2 =tradescantia(varietate)
poza2 rindul 2 = campanula (banuiesc...)
ultima = kalanchoe

[Nicol Caloian]

La cele spuse de Gabriela adaug: in primele poze, in ghiveciul mai inchis la culoare este o begonia rex.

[ionut]

am doua plante pe care nu le cunosc,poate ma ajuta cineva in identificarea lor,daca nu anul asta e bine si la anu'

[attachment deleted by admin]

[Nicol Caloian]

Ionut, sigur in prima poza este peperomia. A doua nu pot sa-mi dau seama. Poate altcineva :-[

[ionut]

multumesc crin maiestuos ce esti !!

[mamaruta]

A doua planta este un palmier Areca.

[ionut]

parerea v-o mai cer
ca nu este palmier,
palmierul daca -l vrei
nu il cumperi cu 5 lei...(atat m a costat)
pentru edificare
mai fac o postare 

[attachment deleted by admin]

[ozimandias]

Desi topicul nu-i cu rima
De-ti raspund la fel, nu-i crima!
Deci, asa cum Mada zice,
Ala-i palmier, amice...
Ai dat tu putin pe el
Dar cand s-o face voinicel
Atuncea valoarea creste.
Si Areca se numeste...

[Nicol Caloian]

Ionut, cred ca fetele au dreptate. cauta pe google Areca guppyana

[ionut]

as vrea sa nu va suparati pe mine dar nu gasesc nici o asemanare..poate dupa ce mai creste,impresionat de crinii tai Nicol,adineauri l am pozat,si aici l am si postat

[attachment deleted by admin]

[ozimandias]

Ionut, normal ca nu gasesti asemanare, pentru ca ce ai tu acolo, e un pui. Puiutul de curmal, cam doi ani, are frunza ca o sabie si atat. Nici pe departe nu seamana cu ce va urma...

[ionut]

Ozi sa stii ca tu ai dreptate,prin exemplul dat m ai convins ca asa este,ms

[mamaruta]

Si eu am un palmier Areca, destul de micut.
Cred ca planta noastra este: Chrysalidocarpus lutescens (Areca palm):
http://www.dkimages.com/discover/Home/Plants/Ornamental-Groups/Palms-and-Cycads/Arecaceae-Palmae/Chrysalidocarpus/Chrysalidocarpus-lutescens/Chrysalidocarpus-lutesce-1.html

[Nicol Caloian]

impresionat de crinii tai Nicol,adineauri l am pozat,si aici l am si postat

Pe tine te-au impresionat crinii mei iar mie mi s-a taiat rasuflarea la vederea amarilis-ului tau. Are o culoare fenomenala. Imi doresc si eu asa ceva.

[gabriela jalba]

Mititica asta a mea,ce e?

[attachment deleted by admin]

[Nicol Caloian]

Mie mi se pare ca ar fi crassula. Poate altii mai informati.....  :-[

[gabriela jalba]

Sigur nu este crasula!! e ceva din neamul lor,cred.

[costieanuconstantin]

buna seara, ma poate ajuta cineva cu date despre PSYLLIUM. multumesc

[cara]

Psyllium este definit ca orice specie din genul Plantago. Aceastã plantã are mai mult de 200 de specii din care cele mai comercializate sunt P. ovata si P. psyllium.

Psyllium este o plantã originarã din Iran si India si necesitã pentru dezvoltare un mediu cãlduros-umed. De aceea ea se cultivã mai ales în nordul Indiei dupã sezonul ploios (octombrie-martie) când temperatura medie este cuprinsã în intervalul 60-85°F si nivelul de umiditate din aer este relativ constant.
Aceastã plantã creste în pãmânturile cu argilã grasã si umiditate ridicatã. Din punct de vedere al continutului de minerale, aceastã plantã nu este pretentioasã: se dezvoltã în sol sãrac în azot si fosfor dar bogat în potasiu, cu un pH cuprins între 7,2-7,9.

Pentru a se crea plantelor de psyllium conditii prielnice de dezvoltare, însãmântarea semintelor în sol trebuie fãcutã la o anumitã adâncime pentru a nu fi supuse infiltratiilor provocate de ploi si doar atunci când vremea este stabilã datoritã sensibilitãtii ridicate ale acestora la frig si înghet. Dupã însãmântare, culturile de psyllium trebuie irigate cât mai des (de exemplu în India se fac 5-6 irigãri).

În India si Arizona, semintele sunt semãnate pe terenuri foarte întinse pentru obtinerea unor culturi cât mai bogate. Plivitul se face de cãtre muncitori imediat dupã ce planta rãsare, pentru a evita cresterea altor plante nedorite. Aceastã plantã creste pânã la o înãltime cuprinsã între 12 si 18 inci. De-a lungul tulpinii cresc un numãr mare de mlãdite cu flori multe, mici si albe. Aceastã plantã înfloreste dupã aproape 60 de zile de la plantare iar semintele se desfac din capsulele lor abia la maturitate. Semintele sunt mici, 1000 de seminte cântãrind mai putin de 2 grame. În conditii ideale de umezealã si temperaturã, 30% din seminte germineazã în 5-8 zile. În timpul dezvoltãrii trebuie evitatã contaminarea cu Fusarium sau alte mucegaiuri (cea mai des întâlnitã) precum si infestarea acesteia cu larve si insecte.

Dupã recoltare, culturile sunt uscate pânã la o umiditate de 12% pentru a permite curãtarea, mãcinarea si depozitarea.

Semintele utilizate pentru însãmântare nu trebuie pãstrate mai mult de 2 ani pentru a nu-si pierde din viabilitate.

În India cultura medie de P. ovata este de aproximativ 1000 kg/hectar cu o productie netã de psyllium 95% puritate dupã mãcinare de 250 kg/hectar. Din punct de vedere economic conditiile avizate au stabilit în aprilie 1988 pentru psyllium 95% puritate un pret de 1.65 USD, fatã de 1.14 USD cât era în 1985.

Statele Unite este cea mai mare importatoare de psyllium (aproximativ 8000 de tone anual), cantitate în crestere datoritã cererii tot mai mare a consumatorului pentru fibrele dietetice. Din totalul importat 60% este dirijat cãtre institutiile farmaceutice care produc medicamente ca: Mutamucil, Efferyllium sau Fiberal. În afarã de SUA, interesul pentru psyllium a crescut si în tãrile Uniunii Europene, în special Spania si Franta.

Semintele de psyllium sunt o importantã sursã de fibre solubile. De exemplu fatã de cereale precum ovãz si orz care contin cantitãti mici de fibre solubile (100 de grame de ovãz contine 5 g de fibre solubile) semintele de psyllium contin o cantitate mult mai mare (71 g de fibre la 100 g). Se stie cã fibrele alimentare solubile reprezintã materialul vegetal care nu e hidrolizat de enzimele tubului digestiv uman si nu sunt solubile în apã fierbinte sau caldã, precipitând când apa este amestecatã cu patru pãrti de alcool etilic. Efectele lor fiziologice pot fi sintetizate astfel:
- reduc aportul caloric din dietã; având capacitate mare de legare a apei, fibrele se umflã în stomac si creeazã mai rapid senzatia de satietate, combãtând astfel obezitatea;
- diminueazã absorbtia nutrientilor în intestinul subtire si reduc rãspunsul glicemic post-prandial, deci intervin în tratamentul obezitãtii si a diabetului;
- reduc nivelul colesterolemiei si sinteza colesterolului hepatic, prin urmare previn litiaza biliarã, ateroscleroza, cardiopatiile ischemice si riscul infarctului de miocard;
- au efect detoxifiant datoritã capacitãtii lor de a functiona ca schimbãtori de ioni;
- au proprietatea de a forma gel, acest gel retinând substantele toxice si iritante, ceea ce reduce incidenta cancerului de colon si a bolii diverticulare;
- combat cariile dentare: ele fac ca masticatia sã fie mai intensã, sporesc secretia salivarã si mãresc contactul si frictiunea interdentarã, prevenind acumularea plãcii bacteriene.

Recent, Statele Unite a recunoscut si aprobat rolul psyllium-ului în scãderea colesterolului în sânge, aprobând toate produsele care îl contin. Pentru ca efectul acestuia asupra colesterolului sã fie total, el trebuie asociat cu o dietã alimentarã sãracã în grãsimi. Aceastã asociere poate avea ca efect scãderea nivelului colesterolului cu 4% si densitatea lipoproteinelor (LDL) cu 7%.

Totodatã semintele de psyllium contin glicozide si mucilagii care sunt folosite în industria alimentarã pentru formarea gelurilor ce conferã consistentã produselor alimentare. Cantitatea extrasã de mucilagii este de 25% din întreaga cantitate de seminte. Datoritã proprietãtilor sale (pH cuprins între 2-10, concentratie în NaCl de ~0.12%, viscozitate aproape neschimbatã în intervalul de temperaturã 68-122°F) el poate fi folosit cu succes în produse de cofetãrie pentru obtinerea diferitelor creme si deserturi reci. Mai mult, datele experimentale au relevat cã 1,5% dintr-o ratie de mucilagii din psyllium oferã proprietãti mult mai mari decât cele oferite de 10% dintr-o ratie de amidon.

În industria panificatiei, s-a început folosirea psyllium-ului mai ales în cerealele micului dejun. Proprietãtile naturale ale fibrelor, în special reducerea absorbtiei colesterolului în sânge si a acizilor grasi din intestin, fac din psyllium un nou ingredient în obtinerea alimentelor functionale.

Drd. ing. Vasile Pâslaru Enzymes & Derivates România
Asist. univ. drd. ing. Georgiana Gabriela Codinã
Univ. ,,Stefan cel Mare" Suceava