Concurs cu premiu surpriza :)

[rox94ana]

Incep eu prima daca se poate   (informatiile sunt adunate de pe internet)

                                        Plantele sunt capabile sa comunice si sa aiba sentimente....?!       

     Multi oameni isi pun intrebarea: Plantele sunt capabile sa comunice si sa aiba sentimente?
     Unii cred ca aceasta poveste tine de science-fiction. Haideti sa aflam impreuna adevarul.
     De-a lungul anilor, oamenii de ştiinţă au căutat să depăşească latura fiziologică a studiului plantelor, unii dintre ei considerând că aceste informaţii nu sunt de ajuns pentru domeniul biologiei. Deşi contestate cu argumente fizice de către mulţi alţi cercetători, informaţiile privind latura afectivă a plantelor, publicate în lucrări de ştiinţă mai mult sau mai puţin celebre, au revoluţionat sau cel puţin răzvrătit, de-a lungul timpului, lumea botanicii. În cadrul studiului privind percepţia plantelor, privit din punctul de vedere al unui fenomen paranormal, caţiva cercetători au ajuns la concluzia că plantele pot fi conştiente, pot simţi durere sau emoţii, şi, nu în ultimul rand, au capacitatea de a comunica afectiv cu oamenii.     
     Un cercetator american a descoperit acum 40 de ani ca plantele pot sa comunice intre ele, dar si cu oamenii. Ele nu numai ca nu sunt imobile, asa cum s-a crezut secole de-a randul, dar prezinta compasiunefata de oameni, transmit si sentimente, pot fi agresive sau prietenoase, geloase, suparate sau fericite, altruiste sau egoiste. Sunt ca niste spioni tacuti care asista discret la evenimentele din viata noastra. Lumea vegetala are o viata a ei, secreta pe care oamenii nu o pot percepe. Plantele sunt niste fiinte vii, la fel ca si noi, ne simt, ne urmaresc si incearca sa ne transmita ce au de spus.
     Plantele comunica intre ele emitand niste semnale prin intermediul unor mirosuri si isi pun in functiune sistemul de aparare atunci cand detecteaza asemenea mirosuri. De exemplu, atunci cand frunzele pelinului sunt deteriorate de insecte este emisa o substanta numita metil-jasmonat, iar alte plante simt aceasta substanta si isi cresc nivelurile unei enzime numita PPO. Aceasta enzima protejeaza frunzele de diversi paraziti - reducand atacurile acestora la 40%. Plantele detecteaza substantele chimice emise de alte plante cu ajutorul frunzelor, organul cu care ele absorb aerul in general. In plus, cercetatorii au constatat ca plantele sunt capabile sa detecteze daca vatamarile sunt cauzate de insecte sau de accidente. Atunci cand oamenii de stiinta au rupt unele frunze si ramuri, plantele au emis o serie de substante chimice insa celelalte plante le-au ignorat si nu si-au pus in functiune mecanismul de aparare. Se pare ca substantele care genereaza un raspuns defensiv in alte plante sunt emise de prezenta salivei daunatorilor si nu de simpla vatamare.
     În ,,Viata secreta a plantelor", cartea care a facut senzatie la mijlocul secolului trecut, autorii Peter Thompkins si Christopher Bird descriu experimentele facute în acea perioada pentru a demonstra ca plantele au metode de comunicare specifice. S-a descoperit ca ele
disting sunete pe care urechea omeneasca nu le poate percepe si unde luminoase, invizibile pentru om, cum sunt razele infrarosii si ultraviolete. Plantele sunt sensibile în special la razele X si la frecventa înalta folosita în transmisiile televizate. Plantele sunt foarte sensibile la muzică. În Canada, pe marginea lanurilor de grîu, au fost montate difuzoare din care răsună muzică pentru cereale. S-a dovedit că grînele apreciază în mod deosebit muzica clasică, crescand mai repede şi mai sănătoase şi făcand mai multe seminţe. Muzica modernă are efecte opuse. Cei doi cercetatori au plecat de la concluziile lui France: ,,plantele sunt înzestrate cu toate atributele fiintelor vii si se dovedesc capabile de cele mai violente reactii cand sunt maltratate si de cea mai vie recunostinta fata de cineva care le înconjoara cu dragoste si le îngrijeste din suflet". Numai ca la vremea aceea studiile publicate de ei au fost fie ignorate de specialisti, fie considerate pure aberatii.
    În 1966, Cleve Backster, cel mai apreciat specialist american în detectarea minciunilor, a conectat unul dintre electrozii poligrafului sau la una dintre frunzele unei plante tropicale. Backster era curios sa vada daca, turnand apa la radacina, planta va reactiona în vreun fel. Pe banda, acul poligrafului a lasat urme care indicau o reactie similara cu aceea a unei fiinte umane supuse unui stimul emotional scurt. Uluit, Backster a înteles din oscilatiile specifice ale aparatului, ca plantei i-a placut apa. Si-a continuat experimentele. Gandindu-se ce sa mai încerce, Backster si-a închipuit ca arde o frunza. Penita a început sa deseneze o curba energica, prelungita în sus. Planta îi ghicise gandurile si s-a speriat. Mai tarziu, Backster s-a prefacut ca vrea sa aprinda chibritul. Reactia a fost nula. Planta parea ca poate face diferenta între intentiile reale si cele simulate.
    Cercetatorul a crezut ca e ceva înneregula cu poligraful, asa ca si-a echipat laboratorul cu aparatura performanta. A supus la teste asemanatoare peste 25 de specii de plante si fructe printre care salata verde, ceapa, portocalele si bananele. Acestea reactionau nu numai la amenintarile venite din partea cercetatorilor, ci si în fata unor pericole potentiale, ca de exemplu aparitia brusca a unui caine în încapere. ,,Plantele vad poate mult mai bine fara ochi decat vad oamenii cu ochii", a conchis el. El a mai observat ca atunci cand o planta e amenintata cu distrugerea si simte acest pericol sau iminenta unei agresiuni exterioare, se apara ,,lesinand", ca o fiinta omeneasca. Backster a conectat un filodendron la galvanometrul T si a încercat sa ghiceasca care e anul nasterii unui prieten. A început sa rosteasca pe rand niste ani. Planta a determinat abaterea acului atunci cand anul a fost ghicit, semn ca a identificat reactia emotionala a omului la rostirea adevarului.
     Încercand sa vada daca plantele sunt înzestrate cu memorie, Backster a pus la punct un scenariu în urma caruia trebuia demascat un raufacator. A asezat doua plante în aceeasi camera. Sase politisti legati la ochi au tras cate un biletel dintr-o palarie. Pe unul din ele scria ca politistul trebuia sa distruga una dintre plante. Agentul trebuia sa comita fapta în cel mai mare secret: singurul martor al crimei trebuia sa ramana cea de-a doua planta. Planta-martor n-a avut nici o reactie la poligraf la trecerea celor cinci nevinovati prin dreptul ei, dar acul a oscilat nebuneste la apropierea faptasului.
     Cand o tanara a fost gasita asasinata într-o fabrica din New Jersey, Backster a fost însarcinat de politie sa investigheze principalii suspecti cu ajutorul detectorului de minciuni. Backster s-a gandit sa conecteze la poligraf fiecare dintre cele doua plante ornamentale care se aflau în biroul unde fusese descoperit cadavrul. Toti suspectii au trecut prin încapere. Plantele n-au reactionat deloc. Ulterior, s-a gasit ucigasul. Nu era dintre muncitorii uzinei.
     Între o planta si stapanul ei pare a se stabili o relatie afectiva. Folosind cronometre perfect sincronizate, cercetatorul a constatat ca plantele lui continuau sa reactioneze la gandurile care-i treceau prin minte în timp ce se afla în alta încapere, pe culoar sau chiar pe strada, la o departare considerabila. Plantele lui au reactionat pozitiv în clipa cand el s-a hotarat sa se întoarca acasa, la New York, de la 20 de kilometri departare. O alta planta a reactionat emotionata în clipa cand, la o comunicare stiintifica, a fost proiectata asistentei o fotografie a ei. Backster a izolat o planta într-o cutie de plumb. Efectele asupra poligrafului au fost aceleasi. Poligraful reactiona si cand stapanul se taia la deget. Plantele erau sensibile la moartea celulelor. Ba chiar si la moartea bacteriilor din teava chiuvetei atunci cand cercetatorul a turnat dezinfectant.
     Dupa doi ani si jumatate, Backster a început experimente mai complicate. A conectat trei plante la trei galvanometre, în trei camere diferite, iar în alta încapere, a oparit un crevete. Toate cele trei plante au reactionat în acelasi moment si cu maxima violenta la moartea crevetelui.
     Doctorul Ken Hashimoto, colaborator al politiei japoneze în detectarea minciunilor, auzind de experientele lui Backster a încercat sa dea unui cactus o voce cu ajutorul unui echipament electronic conceput de el. Vocea plantei semana cu bazaitul ascutit al cablurilor de înalta tensiune. Sotii Hashimoto au reusit sa învete planta sa numere si sa socoteasca cu numere pîna la 20.
     Chimistul Marcel Vogel din Los Gatos a rupt doua frunze si în fiecare zi s-a gandit la ele: la una, sugerandu-i ca e înca în viata, iar la cealalta, ca la una moarta. Dupa o saptamana, prima parea abia smulsa de tulpina, iar cealalta era uscata. Era convins ca e vorba de transfer de ,,energie psihica" si ca intentionalitatea creeaza un camp energetic.
     În primavara lui 1971, Vogel a început o noua serie de experiente. Cerand unui prieten sa transmita niste ganduri unui filodendron, reactia plantei s-a stins repede. Prietenul a dezvaluit ca s-a gandit ca filodendronul lui, de acasa e mult mai frumos. Vogel a conchis ca plantele au amor propriu. Ele manifesta aversiune sau simpatie profunda si fata de anumiti oameni.
     Eileen-Elixir Caddy a dezvoltat o gradina, transformand-o într-un adevarat Eden, desi solul era arid. A fost banuit ca uriasele lui legume sunt obtinute cu îngrasaminte. Profesorul Lindsay R. Robb, expert în probleme de agricultura al Organizatiei Natiunilor Unite, n-a putut da o explicatie si totul a fost considerat un mister. În realitate, stapanul obtinuse rezultatele doar vorbind frumos cu plantele. Pare incredibil, dar aceasta este realitatea: plantele sunt niste fiinte vii, cu personalitate proprie.


sper sa fie bine, sa va placa si sa o votati. mi s-au parut niste informatii foarte interesante. daca mai gasesc informatii utile revin cu completari

[lovetulip]

Daca povestea mea nu e la subiect va rog sa nu o luati in considerare.Am scris-o intr-o noapte de iarna,cu gandul la primavara.Povestea este reala si este dedicata bunicului meu care ar fi implinit anul acesta 107 ani.

[rox94ana]

eram sigura ca daca participa vio o sa scrie despre lalele sau albine
foarte frumoasa povestirea.

[costieanuconstantin]

si reala  , a trecutelor vremi  ,in curand ne va veni si noua randul sa bagam mana prin spinii vietii, sa le aratam nepotilor calea catre ceva mai frumos si daca se poate si bun

[Felix]

Frumos! Felicitari !
Mai sunt 2 saptamani

[dorinas]

Inmultirea violetelor prin frunze

Procesul dureaza intre 8-12 luni pana la inflorirea noi plante. Se alege o frunza sanatoasa, viguroasa, fara pete, decolorari sau ofilita.O frunza produce radacini urmate de frunzulite.Exista 2 metode:1. in apa si 2. in pamant.
Metoda 1.- in apa
Se alege frunza cea mai sanatoasa, aproape cea mai mare si se rupe cat mai aproape de planta.Apoi se taie codita oblic la o distanta de 1,5-2,5 cm de la marginea frunzei.Radacinile si plantele pui se vor forma la capatul coditei.
Se umple un pahar cu apa iar gura se leaga cu o folie de aluminiu prin care se fac gauri cu un creion si codita frunzei se baga prin gauri in apa.Partea principala a frunzei va sta pe folie, apa se va pastra la un nivel ridicat astfel incat codita sa fie in apa cca 2,5 cm. Frunza se va pastra intr-un loc luminos cu lumina indirecta.Se schimba apa saptamanal si se asteapta.In nici un caz nu se pune apa rece ci apa pastrata 1-2 zile intr-un vas deschis, la temperatura camerei.In cateva saptamani se vor forma radacini urmate de mici frunze verzi.In acest moment se scoate planta din recipient si se planteaza intr-un ghiveci de 6-7 cm in diametru. Se ingropa radacinile si frunzulitele la 1,5-2,5 cm adancime. Frunza se ingroapa in asa fel incat codita impreuna cu suprafata pamantului sa formeze un unghi de 45 grade. In acest mod va asigurati ca puiul nu va creste in umbra mamei, beneficiind astfel de toata lumina.
Metoda 2. - in pamant
Se alege frunza ca la metoda indicata mai sus.Crescatorii experimentati de violete incep cu frunzele de violete puse intr-o mixtura formata din vermiculit si perlit. Altii mai adauga in plus muschi sfagnum la ingredientele de mai sus.Frunza poate fi pusa de asemenea intr-un amestec de pamant de la florarie (turba)2 parti si perlit 2 parti.Se pune pamantul intr-un ghiveci de 4-6 cm diametru (pahare de unica folosinta) apoi se ingroapa frunza in pamant la o adancime de 1,5 - 2,5 cm la un unghi de 45 de grade de suprafata pamantului. Cu cat se planteaza mai adanc frunza cu atat va trece mai mult timp pana la aparitia noilor plante.Nu sunt necesari hormoni de inradacinare.Pentru a se pastra umiditatea solului ghiveciul cu frunza se aseaza intr-o punga de plastic (se acopera) sau se pune in propagator.Se continua cresterea in lumina dar indirecta. Se deschide punga saptamanal sa se verifice daca solul este umed.E putin probabil sa trebuiasca apa mai devreme de 2 saptamani.Una din cele mai frecvente greseli este udarea in exces ceea ce duce la topirea frunzei.In cateva saptamani planta pui ar trebui sa iasa din pamant.La varietatile cu flori duble sau cu frunza variegate ar putea dura mai mult pana apar pui. Daca frunza pusa la inmultit este sanatoasa atunci asteptati si in final vor aparea si puii. Nu se vor folosi fertilizatori pana la aparitia puilor.Cand apar puii se scoate ghiveciul din punga sau din propagator.Din frunza mama se taie 1/3 din varf pentru ca pui sa creasca mai repede.Dupa cateva luni puii vor fi suficient de mari pentru a putea fi separati.
Separarea puilor 
De regula pui se separa de planta mama atunci cand au cel putin 4 frunze de marimea unui ban.Exceptie fac frunzele variegate la care puii mai trebuie sa aiba suplimentar si jumatate din suprafata noilor frunze verde.
Pentru separare se prind pui de tulpina si se desprind usor impreuna cu radacina aferenta de frunza mama.Majoritatea frunzelor produc mai multi pui.S-ar putea ca nu toti puii sa fie gata de separare in acelasi timp.In aceasta situatie se separa doar cei care intrunesc conditiile de mai sus, ceilati se pun inapoi impreuna cu frunza mama, eventual se mai completeaza cu pamant locul ramas gol.Se ingroapa sistemul de radacini astfel incat cea mai joasa frunza sa fie chiar la marginea pamantului.
Puii separati se planteaza cate unul in ghivece de 6 cm diametru. Presupunand ca pamantul folosit este umed (asa se gaseste in comert) se uda fiecare ghiveci cu 1-2 linguri de apa.Atunci cand se planteaza pui au tendinta sa se balangane asa ca se strange putin pamantul in jurul tulpinii si se pun betisoare de jur imrejur (de exemplu scobitori) pentru a se stabiliza.Ghiveciul se va pune din nou in punga sau propagator pentru cateva saptamani.Umiditatea creeata va ajuta puiul sa se prinda mai usor.Din cand in cand se aeriseste.Se pune apa cu zgarcenie cat timp este in punga.
Pentru stabilirea corecta a marimii ghiveciului in care urmeaza sa se puna noua planta se masoara suprafata totala a plantei si se imparte la 3. Pentru o planta matura cel mai mare ghiveci care va fi folosit va fi de 12 cm diametru.Saintpaulia are nevoie sa stea cu radacinile putin inghesuite pentru a inflori frumos.
Schimbarea ghiveciului
Cand cresc puii necesita schimbarea ghiveciului.Pamantul se prepara astfel 3 parti de turba si 1 parte de perlit. Se calculeza marimea ghiveciul, pe fundul acestuia se aseza un strat de 1-2 cm de nisip sau granule de ceramica.Se aseaza in mijlocul ghiveciului nou un ghiveci de marimea celui vechi (in care e planta) si se pune pamant in jurul lui.Apoi se scoate planta din ghiveciul vechi si se pune in locul ramas liber din mijlocul ghiveciului nou, dupa ce in prealabil a fost scos ghiveciul pus in mijloc.
Schimbarea ghiveciului la o planta matura
Anual se schimba pamantul unei saintpaulia matura pentru a beneficia de substante nutritive.Se scoate planta din ghiveci si se sectioneaza transversal la jumatatea pamantului.Nu se va folosi un ghiveci mai mare de 12 cm diametru.Se prepara pamantul ca mai sus, se pun la fundul ghiveciului 1-2 cm de nisip sau granule de ceramica apoi se pune pamant pana la jumatate.Se aseaza planta sectionata si se mai completeaza cu pamant daca e cazul.Se rup o parte din fruzulite pentru a se echilibra reducerea radacinilor care s-au facut prin taiere si suprafata frunzelor. Se uda putin.

Scopul acestui articol este sa fie folositor, sper ca asa va fi.

[simona2]

Frumos  articolol ,  Dorinas . Sigur va fi folositor pentru incepatorii care-si doresc violete .

[cara]

dorina, bogdaproste, am salvat articolul.

[larisa]

Frumos  articolol ,  Dorinas . Sigur va fi folositor pentru incepatorii care-si doresc violete .

si nu numai pt incepatori ,cred ca ne este util tuturor ,multi am dat-o in bara cu inmultirea violetelor.

[Felix]

Timpul trece...mai sunt participanti ? ...dupa declaratiile de la inceputul topicului ar cam trebui sa fie

[cara]

eu inca mai editez materialul, vreau sa ma prezint onorabil

[gabriela jalba]

Sincer, nu am timp pentru modul in are m-am gindit sa abordez subiectul.....Asta spre marea mea parere de rau. Intr-o zi,fara a fi sub "amenintarea" unui premiu special , vreau sa o fac.

[Felix]

Sa mai prelungim termenul ? )
Ma gandesc si la varianta asta, in caz ca nu sunt macar 5 articole...este un concurs greu.

Apropo...si premiul va fi supus la vot )

[gabriela jalba]

Nu stiu daca o sa am vreodata timp a scriu tot ce gindesc despre lumea vegetala si noi...Dzeu,conform Genezei,a facut verdeata in ziua a treia;omul....Ne-a facut-o sa ne fie de folos in toate si se pare ca am cam priceput asta si am folosit-o in tot ce inseamna viata noastra. Verdeata ne hraneste,verdeata ne lecuieste. Nu face nici un rau,doar noi cred ca nu suntem destul de priceputi sa o folosim.  Cita cintare nu au adus pictorii vegetaluilui !!!!! Care din noi n-a desenat macar o data in viata un motiv floral??!!! Pruncul cind i-a in mina creionul,invata sa faca intii soarele si o floare. Mai tirziu ,un copac !!! Chiar daca nu am dat nume gindului,dar ne-am dorit copii sa fie flori si copaci in viata.
      Adolescenta zvirle sufletul intre flori ; atunci,nimeni nu gindeste ca ii plac,ca nu-i lac...Daruiesc flori,primesc flori...Florile sint mesagerul celor mai frumoase sentimente care poate inca nu au nume in forumul intim al tinarului,sau timiditatea inca nu le-a dat glas. Dar fata!,fata care primeste o floare,intelege !!! In inima ei infloreste o alta floare .
    Poetii,scriitorii ,au impletit  cununa vietii cu flori.
      Viata intreaga ne e invelita in flori.De multe ori calcam,strivim,dar ele sint acolo pentru asta,pentru a suporta si brutalitatea noastra.
      Nu exista ,,sector ,, al vietii in care vegetalul sa nu-si spuna cuvintul si sa nu impresioneze.Cu ce ochi priim mobila veche,stil,impodobita cu sculpturi minuscule de vrejuri,frunze,flori; cite furniruri cu entarsii florale nu ne-au incintat ochii !!!! Cum privim si azi mobilele de la tara impodobite cu desene florale. Sa ne amintim de zugravelile care erau aproape eminamente motive vegetale.Ce tesatura nu avea in ea ,,verdeata". Tone!!!!mii de tone de ,,verde" au cusut,tesut,impletit inaintasele noastre.Au curs, curg, si vor mai curge fluvii de materiele de toate calitatile, inflorate. Na imbraca trupul,ne bucura sufletul,ne incinta sufletul !!!!!....
        Fara pretentia de a trata exhaustiv subiectul, in mintea mea de mult intentionam sa scriu,demonstrindu-mi ca aproape tot pe ce pun ochii are ceva vegetal. Fie materialul,fie ideea pt care a fost facut lucrul respectiv,fie un ornament.
     Incercati si voi,ca exercitiu,sa vedeti cit de mult sintem o lume ,,vegetala".Chiar daca e senzatia ca verdeata s-a insinuat in existenta noastra,realitatea e invers! Ne-am bagat in lumea ei,facindu-ne loc in mod mai mult sau mai putin elegant,menajind-o sa distrugind-o.
     Port cu sfintenie un suflet o fraza .Poate a zis-o un destept cindva,dar eu stiu de la tata . Imi suna in minte in toate momentele grele pe care stiu ca trabuie sa le depasesc:
     COPACII  MOR  IN  PICIOARE !!! 

[penelopa]

     COPACII  MOR  IN  PICIOARE !!! 

Ăsta-i numele unui, vechi,  film turcesc 

[gabriela jalba]

O fi !!! Fraza are in ea o intreaga filozofie de viata !!!!

[stefana]

Daca aveti putintica rabdare o sa scriu si eu,  pana la miezul noptii (atunci este termenul, nu? ) un articol inchinat ierbii.
Venind azi la servici, am vazut minigazonul de la intrare verde, proaspat, de parca nu trecusera minus 10 grade peste el si alte intemperii .
Asa ca am hotarat ca familia lui merita un articol in concurs (chiar daca nu o sa castige). Si de unde initial voiam sa scriu despre hoya, m-am razgandit, pentru ca am gasit multe informatii interesante. Voi stiati ca gazonul Carei este ruda cu bananierii lui Attila?

[Felix]

Felicitari participantilor...s-au scris multe lucruri frumoase pana acum..insa...la rugamintea publicului..concursul va continua  pana la sfarsitul lunii ))

Mult succes in continuare:)) !

[stefana]

Gramineele, una dintre cele mai importante familii de pe pamant

Arhicunoscuta iarba reprezinta varianta salbatica din familia de gramineelor, al caror reprezentant cultivat sunt cerealele. Fara aceste modeste plante nu ar exista animale pe pamant. Si poate nici omul, daca ne gandim bine. Pentru ca ele reprezinta hrana de baza atat pentru ierbivore (salbatice sau domestice) cat si pentru om.
Pe fiecare continent se cultiva cu preponderenta o anumita cereala: orez in Asia, porumb in America, grau in Europa, sorg in Africa.
Bineinteles ca si in Europa sunt regiuni intinse unde porumbul e cultura de baza (si la noi in Ardeal). Nu e important numai pentru hrana omului, majoritatea animalelor din gospodarie profita de porumb, pasari, vite, porci.
Si nu cred ca isi poate imagina cineva Asia fara orez, alimentul de neinlocuit pentru mai mult de jumatate din populatia planetei, dar si sursa de materie prima pentru alte activitati ( paiele de orez au fost folosite in fabricare hartiei si a impletiturilor decorative).
Firava ca aspect, modesta iarba este atat de rezistenta la frig, seceta, vant, la continutul scazut in substante nutritive al solului. Este raspandita din tundra polara pana in stepe si savane, oazele desertului ori pajistile alpine.
Despre gazon "profesionistii" ar putea tine adevarate conferinte . El nu este numai un element decorativ ci are si o recunoscuta importanta sanitara, vara improspatand si racorind aerul. Pentru realizarea lui se foloseste un amestec de cel putin 3 specii, in functie de ... dar nu mai intru in amanunte
Unii reprezentanti ai familiei contrazic ideea ca pot fi doar dimensiuni mici: bambusul si bananul sunt tot graminee (deci gazonul Carei si padurea de bambusi a lui Ati sunt rubedenii) . Chiar si trestia de zahar este tot graminee.
Ar mai fi multe de zis despre familia asta, dar, pe moment, ma opresc aici, remarcand ce important este un fir de iarba in viata noastra.

[costieanuconstantin]

daca ar trebui sa se construiasca un combinat chimic care sa reproduca chimismul dintr-un fir de iarba ar trebui sa aiba dimensiunea combinatului de la brazi 

[ionut]

Stefana felicitari pentru ideea de a te fi gandit la un fir de iarba pe care de regula mai nimeni nu l baga in seama desi este un viteaz..voi scrie niste versuri populare ca postfata la ce ai scris tu
firule mai fir de iarba
pe tine cine te-ntreaba
de ti e teama de te doare
cand esti calcat in picioare?
de mi-i teama de ma doare
stie numai mandru soare
si mai stie si pamantul
ploaia arsita si vantul...

[Felix]

Nu mai participa nimeni ?....Nici macar cei care au insistat sa mai prelungim data finala ? )
Asta a fost ultima prelungire...asa ca..succes ))

[stefana]

Premiul surpriza poate fi amplificat prin suplimentari declarate de alti sponsori?
Poate de aceea nu se indeamna concurentii... ca nu stiu care e premiul 

[Felix]

Premiul il va alege castigatorul dintr-o lista spusa votului de catre membri ) Iaca am divulgat si ..surpriza.
(Bineinteles ca poate contribui oricine, cu orice,la lista cu pricina) )

[cara]

deci eu fac ultimele corecturi la articol, asa ca sa se adune sponsorii