Print

[gentiana]

hm..mi-ar trebui si mie o padure  din ele ca sa ma separ de vecini

[vernil]

in randul plantelor toxice, nu otravitoare, se gasesc si anthurium, sphatiphilium, hippeastrum ...

[bella_donna]

Iubitelor, vorbiti despre copii=cele mai frumoase flori ale vietii noastre, la Plante toxice? 
Am inteles ca doar gentianei ii fac rau!

[ozimandias]

Iubitelor, vorbiti despre copii=cele mai frumoase flori ale vietii noastre, la Plante toxice? 
Am inteles ca doar gentianei ii fac rau!

Nu, uite, au am vorbit de societatea toxica. Dar ai dreptate, nu e o floare. Deci sunt off...

[Ionela]

De la utopic back to topic cu Atropa belladona

De multe ori numita in mod eronat matraguna (Mangragora sp.), belladonna (Atropa belladonna) are in comun cu aceasta caractere morfologice specifice Fam. Solanaceae si capacitatea de a sintetiza alcaloizi extrem de toxici pentru organismul omenesc.
Iata cateva dintre denumirile populare sub care este cunoscuta: belladonna, cirese nebune, ciresele dracului, cireasa neagra, iarba diavolului. Denumirea stiintifica este o combinatie  greco-italiana pe care multi o traduc “ Sa nu tradezi o femeie frumoasa”. Atropos este cea de-a treia Moira din mitologia greaca (sinonima cu Morta dintre cele 3 zeite Parce la  romani), zeita care taie firul vietii cu foarfeca-i infioratoare! (Daca as glumi, as traduce cu “femeia frumoasa si letala”… )
Neaparat Atropa, caci  alcaloizii tropanici din frunzele si fructele acestei plante sunt foarte toxici si-ajungi negresit la intalnirea cu Atropos! Nu doar atropina cunoscuta de noi datorita intrebuintarilor medicale, ci si hiosciamina si scopolamina stau la baza unui amestec halucinogen capabil sa induca un delir bizar si sa “taie firul” ca zeita Soarta pe care o evoca!
Belladonna are o lunga istorie ca medicament, produs cosmetic (ca lotiune de fatza si dilatator al pupilelor)  si otrava, moartea survenind din cauza abolirii controlului exercitat de sistemul nervos parasimpatic asupra functei respiratorii si activitatii cardiace. Nu o recomand ca planta decorativa - fructele negre si dulci ar putea constitui o atractie pentru copii (si pentru mine in caz ca mi-ar veni ideea sa scap de persoanele incomode).
Simptomele otravirii cu belladonna includ: dilatarea pupilelor, tahicardie, cefalee, retentie urinara, stare de confuzie, halucinatii, delir, convulsii. Ca antidot se folosesc substante cu efect blocant asupra simpaticului - pilocarpina. La animalele domestice s-au raportat cazuri de otravire soldate cu narcoza si paralizie. Pe de alta parte, iepurii si vitele pot consuma fara probleme aceasta planta.
Actualmente, belladonna se foloseste rareori in scopuri cosmetice, din cauza efectelor secundare: perturbarea vederii de aproape si cresterea frecventei inimii. Mai mult, utilizarea pe termen lung poate provoaca orbirea. Desi extractele servesc la prepararea remediilor homeopate, nu exista dovezi clinice asupra eficientei belladonei ca medicament. Utilizarea ca drog recreational este un risc prea mare ca sa merite efortul.

[bella_donna]

Ionela, de ce spui  ca numim eronat matraguna Atropa belladonna?
Eu asa am invatat.

[Ionela]

Da, Bella, asa am invatat si eu - Atropa belladonna =matraguna. Recent am cautat informatii despre mandragora (numele latinesc al matragunei) si am descoperit ca exista un intreg gen numit chiar Mangragora, tot din Solanaceae - specie de baza Mandragora officinarum. Cam aceleasi principii active (alcaloizi tropanici), dar ultima dintre ele folosita mult in vrajitorie si tot felul de ritualuri oculte. (Chiar o sa ma tin de cuvant sa scriu si despre ea! Nu cred sa mai am timp astazi... ) Diferentele dintre cele doua genuri sunt destul de vizibile (forma radacinii, culoarea florilor si a fructelor) - cred ca este imposibil pentru un taxonomist sa le incurce. Problema e doar la denumirea populara...  
Cercetand forumul am descoperit un topic initiat candva de Claudiu despre denumirile populare si confuziile pe care le genereaza. Se vorbea acolo despre barba imparatului (ofiMirabilis, o fi alta planta). La fel trebuie sa fie si in acest caz. De pilda, in limba engleza cele 2 plante sunt clar diferentiate si din punct de vedere al denumirii colocviale: beladonna si respectiv mandrake. Presupun ca la noi se obisnuieste un singur nume - cel de matraguna - pentru ambele specii. Oricum, cea folosita secole la rand in vrajitorie e mandragora, iar cea folosita medical, cosmetic etc. este belladonna. In fine, pentru simplitate le putem numi pe ambele matraguna, dar ce sa fac... sunt fixista, imi place sa scriu "filosofie" si "cromosom" cu s nu z

[bella_donna]

Incurcate sunt caile Domnului!
Bibliografia din dotare refuza sa-mi ofere informatii despre Mandragora.
Astept cu interes detalii despre aceasta planta, atunci cand timpul iti va permite.

[ozimandias]

ca ajung pe drumuri si n-are nimeni grija de ei?

Dar de ce nu are nimeni grija? Tu unde esti? Eu unde sunt?

Cu siguranta copiii aceia au venit pe lume numai prin vointa lui Dumnezeu.
Iar un copil e o binecuvantare. Cand il pui la piept si se uita in ochii tai... Sentimentul nu se poate descrie.

 si asa am stricat topicul Ionelei si imi cer scuza pt asta

Oricum, ai reusit sa strici mai mult decat un topic...

[ozimandias]

 

[sicamin]

  Si eu va rog frumos nu mai vorbiti despre copii ! Treceti mai bine la tema cu plantele otravitoare.

[ozimandias]

daca nu ma crezi mergi la primarie si intreaba

Da' ce e primaria asta? Supremul absolut?

[Ionela]

FETELOR, HAIDETI VA ROG SA INCHIDEM SUBIECTUL!
Sunt probleme grave - un adevarat cancer al societatii pe care il dezbatem in van Pana la urma e un DAT in privinta caruia nu exista cu adevarat un remediu. Spune-tii soarta, karma, cum vreti - exista multa suferinta in aceasta lume si in momentul in care ne concentram asupra ei nu mai putem gandi limpede, nu mai putem face nimic! Eu nu sunt religioasa, dar accept ca sunt necunoscute caile Domnului si nu le putem noi descifra.

GATA! MA INTORC LA TOPIC:

Mandragora sp. (matraguna/ mandrake) este denumirea stiintifica a unui gen din Fam. Solanaceae, raspandit in sudul si centrul Europei, inlcusiv in tarile bazinului mediteraneean. Capabila sa induca halucinatii si delir din cauza continutului ridicat de alcaloizi tropanici (mai ales hiosciamina) si avand uneori radacina bifurcata semanand cu un omulet hidos (homunculus),  matraguna se foloseste de secole in ritualuri magice. Actualmente, religiile neopagane (Wicca, Odinismul) utilizeaza radacinile mandragorei in scopuri similare.
Principalele caracteristici morfologice sunt: radacina pivotanta (ca la pastarnac), adesea ramificata; o rozeta de frunze  ovate cu marginea sinuoasa sau intreaga, intrucatva semanand cu cele de tutun; numerosi pedunculi florali ce emerg din scurta tulpina (practic un ciot!) si poarta cate o floare alburiu- verzuie.  Infloreste in lunile martie - aprilie, florile fiind hermafrodite si autogame. Fructul este o baca (fruct carnos indehiscent cu multe seminte) portocalie sau rosie, ce seamana izbitor cu tomatele hexaploide (cherry).
Matraguna prefera solurile  usoare (nisipoase) si medii (argiloase), fie acide, fie neutre. Creste fara probleme atat in penumbra, cat si in plin soare. Toate organele sale sunt otravitoare.
Trecand in sfera fantasticului, trebuie precizat ca matraguna este mentionata in Vechiul Testament sub numele de “planta dragostei”, despre care se credea ca ar ajuta femeile sterile sa ramana insarcinate.
Conform unei vechi legende, daca incerci sa dezgropi radacina matragunei, ea va racni atat de strasnic, incat imprudentul va muri pe loc. In aces sens exista si instructiuni clare despre dezgroparea  in siguranta: mai inatai se sapa bine in jurul radacinii, asa incat sa i se poata vedea  partea de jos; cu o funie se leaga radacina de gatul unui caine; stapanul cainelui neaparat trebuie sa plece, iar cainele, vrand sa-l urmeze, va trage matraguna afara si va muri el; dupa tot acest procedeu omul poate umbla cu ea fara teama.
Sinistru, dar nu se termina aici! In folclorul unor tari se mentioneaza faptul ca matraguna a aparut in locul unde sperma unui spanzurat s-a infiltrat in pamant. Tratatele de vrajitorie mentioneaza calitatile narcotice si afrodisiace ale plantei, sugerand utilizarea ei in filtrele de dragoste.   



SPER CA ASTA CU FILTRELEDE DRAGOSTE SA VA MUTE GANDURILE IN ALTA PARTE!
 

[bella_donna]

Interesante informatiile despre Mandragora, Ionela.
Din cate stiu eu, si radacina de Atropa "cere" un ritual special de recoltare si, cel putin in folclor are felurite intrebuintari "magice".
In mintea mea este inca un pic de confuzie, parca nu-mi vine sa renunt asa usor la ceea ce stiam.

[Marmoset]

stai linistita Gabi ca daca un copil cade in cap si ramane handicapat nu mai primeste ajutor ca cei care sunt din nastere,daca nu ma crezi mergi la primarie si intreaba

Asta este una din cele mai gogonate minciuni pe care le-am auzit!

[Marmoset]

Ozi, e minunata interventia ta!
Daca cineva doreste sa doneze cei 2%, pot da datele necesare!

[Claudiu]

Interesant subiect. Insa Ionela cred ca esti indragostita de plantele astea din punct de vedere profesional adica al substantelor ce le fabrica. Poate si al povestilor ce vin din evul mediu. Am citit si eu cateva interesante, cica mandragora cea buna pentru vraji era numai cea rasarita intr-un anume loc, nu spun care
Pe mine ma interseaza plantele mai mult sub aspect, taxonomic, descriere si identificare, cultivare plus curiozitati  iar sub aspectul substantelor mai mult doar cele comestibie. N-as sti ce sa fac cu celelalte. 
Dar nu neg importanta celorlate mai ales ca multe sunt mai putin cercetate deci subiectul e interesant ca intalnesc nume care ma indeamna la cautare informatii. Din pacate nu am studii in domeniu nici macar cele elementare, decat cele citite singur. Le-as da o nota foarte proasta celor care au fost in minister pe vremea cand faceam eu clasa a 5-a si care exact in anul in care am fost eu in acea clasa au scos traditionala botanica inlocuind-o cu anatomia si ca atare am facut anatomie de doua ori in a 5-a si a 8-a din care nu am ramas cu multe ca nu m-a pasionat iar botanica nu am facut deloc si m-au lipsit de placerea de a mi se ceare un ierbar in scoala 
Cand intalnesc ceva nou sau despre care stiu prea putin caut pe internet. Am gasit o pagina faina despre Hellebore. Multe foto:

http://www.hellebores.org/gallery.html

Selectand in pagina de mai sus Helebore species se deschide

http://www.hellebores.org/helleborus/species.html

unde in stanga se pot selecta pagini individuale pentru specii. Interesant ca iti apare la fiecare specie in dreapta sus si harta de distributie.

Faine plante. Nu le-am vazut inflorite pe viu 

Deci interesant subiect dar de ce toata lumea cand se vorbeste de planta cu nume belladonna se gandeste la Atropa belladonna si nu la Amaryllis belladonna? Doar forumul e axat in principal pe plantele cultivate pentru flori.

Deci

.... promit ca despre belladonna voi scrie 3 romante, trei elegii si trei sonete - vreau sa spun, ma voi documenta sistematic si sper sa iti placa rezultatul

Ionela va trebui sa scrie romantele despre amandoua ca nu a specificat decat epitetul numelui, ca sa nu zic ca mai sunt si cativa hibrizi a altor plante ce au numele de hibridului tot belladonna ... 

http://bdlilies.com/l9051.html

Si toti au alcaloizi ciudati.

[mihail]

Buna MARMOSET,sint 100% alaturi de tine.
Sper ca s-ai puterea,incontinuuare,ca sa te tii bine.

[Ionela]

CLAUDIU, ce ma bucur sa te vad!!! Eu nu mi-am dat seama ca nu ai studii in specialitate - ti-am citit topicurile foarte bine documentate si mi-au placut de la continut pana la maniera de prezentare. Esti un autodidact in toata puterea cuvantului care si-a castigat pe merit respectul si admiratia musuroiului! NU stiu cum sa-ti spun, poate faptul ca ai "pierdut" botanica in clasa a 5-a te-a privat de notiunile elementare, insa nu te-a oprit sa le dobandesti pe cont propriu. Parerea mea este ca, asa cum este predata in scoala, botanica nu prea e iubita de copii si uneori nici de profesorii care o predau! Un singur an am predat-o si eu - priza maxima am avut-o cand am scos copii in natura si ne-am jucat de-a identificarea plantelor. Le-a placut mai degraba sa faca ierbare (ceea ce spuneai si tu), sa ne uitam la celulele din foita de ceapa, decat sa asculte despre cambiul libero-lemnos (este doar un exemplu). Poate ar trebui sa ii invatam pe copii cum sa ingrijeasca si sa iubeasca plantele, nu neaparat cate celule intra in alcaturea frunzei. Dar asa e programa, trebuie respectata  - profesorii de biologie de aici stiu cel mai bine!

(Dau o fuga la neamurile spanzului sa le vad!! Oricum otravitor si vital in aceeasi masura... Si frumos din ceea ce vad eu acuma!!!  Nici eu nu le-am vazut pe viu!)

Despre belladonna... probabil lumea se gandeste la Atropa   si nu la Amaryllis belladonna fiindca ultimul e originar din Africa de Sud, nu creste spontan prin Europa si cu siguranta nu este cunoscut de multa vreme pe aceste meleaguri. Faptul ca amandoua au numele de specie belladonna este o admirabila coincidenta - acestui Amaryllis populatia autohtona ii spune "naked lady" pentru ca infloreste abia dupa ce ii moare frunzisul si e cam ... golas.  Daca tot am ajuns la aceasta planta rara... se pare ca de multe ori, sub numele de Amaryllis sunt comercializati de fapt bulbi de Hippeastrum .

Despre partea cu hibrizii, insa, Doamne, sa ma ierti - te-ai pricepe mult mai bine sa ii descrii din perspectiva taxonomica. 

Ionela va trebui sa scrie romantele despre amandoua ca nu a specificat decat epitetul numelui, ca sa nu zic ca mai sunt si cativa hibrizi a altor plante ce au numele de hibridului tot belladonna ... 

Dar daca veni vorba de alcaloizi..... parca imi da ghes sa ma incumet Uite, ideal ar fi sa cooperam la acest subiect, caci te pricepi la romante - a little bit of help pls! (Daca vrei, daca ai timp...)  Conceptul de team work este genial!

PS De vina o fi obsesia mea pentru substantele biologic active si mecanismul prin care actioneaza ele in organism.
Urmatoarea fixatie - plantele folosite la fabricarea absintului

MARMOSET, (offtopic) te rog sa postezi datele necesare (daca nu aici, macar la Cafeterie!)

Bella, iti inteleg retinerile - pana la urma le-am gasit pe amandoua numite colocvial matraguna !!
 

[GetaV]

Marmo ,fiica-mea doneaza acei2%,acolo si am aflat anul trecut cu totul intamplator.

[Ionela]

TOPIC RELOADED!!!
Acum ca a venit Pene cu un nou look foaaarte sugestiv, nu-mi mai permit sa lenevesc la herbologie , asa incat dau drumul la fantezie...

Artemisia absinthium (pelinul) este o planta erbacee perena din Fam. Asteraceae, intalnita in regiunile temperate ale Eurasiei si in nordul Africii. Are o tulpina subterana, dura si lemnoasa, numita rizom. Tulpinile aeriene sunt inalte de 0.8 - 1.2 m si au culoarea verde argintie. Frunzele dispuse in spirala au aceeasi tenta argintie datorita numeroaselor  trichoame albi-argintii prezente pe suprafata lor. Acestea nu sunt altceva decat perisori glandulari in care se produc si acumuleaza numerosi metaboliti secundari (uleiuri eterice).
Florile de pelin au culoare galben palida, sunt tubulare si apar grupate in inflorescente numite capitule. Infloresc in perioada iunie - septembrie si sunt polenizate prin vant (anemofile). Fructul este o achena mica.
Toate cele 200 - 400 specii ale genului Artemisia sunt recunoscute pentru uleiurile volatile pe care le secreta/ excreta. Aroma puternica si gustul amar sunt date de terpenoidele si de lactonele sescviterpenice secretate pentru a “descuraja” animalele ierbivore. Multi din acesti compusi sunt bioactivi si fitotoxici chiar pentru planta care ii produce. De exemplu, artemisinina trebuie neaparat excretata in mediul inconjurator, pentru a nu otravi insusi… pelinul!
Alti compusi biologic active identificati la Artemisia absinthium  sunt: dioxidul de siliciu; absintina si anabsintina (responsabile de gustul amar); thujona (posibil psihedelica!); taninuri si rasini; acizii malic si succinic.
Intrebuintarile medicinale ale pelinului sunt stravechi. Se administra celor ce sufereau de afectiuni gastrice (dureri de stomac, indigestii), dar si in calitate de antihelmintic (denumirea engleza wormwood face referire exact la aceasta utilizare traditionala a pelinului!), antiseptic si febrifug. In timpul travaliului, femeile primeau ceai de pelin in scopul reducerii durerilor. Uleiul extras din aceasta planta poate fi utilizat ca tonic cardiac si pentru imbunatatirea circulatiei sangelui. Atentie: uleiul pur este foarte otravitor!
In zilele noastre sunt comercializate ceaiuri, tincturi, capsule pe baza de pelin. Exista si posibilitatea macerarii plantelor inflorite in vin. Pelinul este ingredientul de baza al bauturii alcoolice Absint, fiind folosit la aromatizarea a numeroase vinuri si spirtoase - vermut, biter si pelinkovac. Vinul pelin romanesc este si el mentionat in lista respectivelor bauturi.

Despre zana verde, data viitoare

[penelopa]

Pelinul m-a fascinat intotdeauna prin aroma si culoarea lui. 
In copilarie, nu ne lipsea din casa. Imi amintesc ca mama il folosea la ceaiuri pentru uz extern.
Acum, il am la loc de pret, in gradina de aromatice. L-am adus de pe "campul" lui Corcodel (ca gard n-are  ) . Sper sa-mi iasa si anul asta.
Poate avea si rol decorativ: seamana foarte bine cu cinneraria .......... mai de la distanta.

[gentiana]

Pene pelinul nu-i asa de mofturos sa nu mai iasa
Daca cumva s-a moftorosit la tine,te dotez io cu pelin
e splendid ca bordura,doar ca trebuie taiat ca sa se mentine(in cazul ala nu ami ajunge sa infloreasca si nu atinge maximul de substante )

[Ionela]

Hai ca azi imi iau timp si va dau reteta de facut.... absint Home made, succes garantat! Nu va trebe decat sfanta treime absintica - pelin, anason si fenicul plus alcool Sau sa astept pana la vara sa va creasca aromaticele??   

[gentiana]

io stiam ca desi era bautura nationala pt francezi in anii 70-80 a fost interzis ca fiind toxic
(grevele din anii 70 or fi rezultatul interzicerii absintului? )
sper ca nu ne indemni la fapte reprobabile
feniculul n-a vrut sa creasca la mine(am pus seminte) dar pelinul creste intr-o veselie
si  in "apartamentele pisicilor am saculeti cu pelin(cica e bun contra purecilor)