Paianjenul

Started by gomez99, July 28, 2010, 01:41:59 PM

Previous topic - Next topic

einsteinitza

In ultimele doua poze doar primul e cu cruce, dar nu e cel pe care l-am fotografiat la balansoar, ci altul, mai mare. Al doilea din grupul de poze, este alt model >:D
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

Claudiu

Alt "model"?  Pai fa-l mai clar.  :D

Claudiu

Es, gata cu pasiunea pentru arachnologie? Acum daca e pe examene, nu mai e asa interesant?
Io zic sa sutesti cartile entomologului si sa ne ma spui ce scrie prin ele.  ;D Dar sa i le pui la loc inainte de a observa ca altfel s-ar putea sa ai probeleme

Inca cateva poze cu Aphonopelma sp., (dupa cum am mai mentionat specia nu poate identificata prin simpa vizualizare) adica o tarantula texana:



Doua poze cu un interesant paianjen verde din familia de paianjeni numita popular Lynx, numele lui e Peucetia viridans pe nume comun Green Lynx Spider (adica "paianjenul lynx-ul verde". Nu tese panze, de regula sta la planda pe o planta si cand prada se apropie se repede ca o felina asupra ei luandu-se cu curaj la tranta si cu viespi mai mari decat el. Deci vaneaza pandind in ambuscada dar se poate si deplasa cand vaneaza si ataca prada prin salt asupra ei. Are 8 ochi si caracteristica este dispunerea a 6 din acestia in forma de hexagon in partea anterioara a cefalotoracelui, adica cam unde ar veni fruntea daca se poate spune asa.



Se observa acel hexagon maroniu  in varfurile carora se afla sase ochi. Ceilalti doi ochi, se vede destul de bine in prima poza, sunt sub hexagon.

Si niste poze cu un paianjen tesator de panze circulare (desi la mine in poze panza este in faza incipienta si nu se vede cum ar fi la final. E din familia Araneidae ca si paianjenul cu cruce de mai sus dar din genul Neoscona (daca nu ma insel, confuziile pot fi usor de facut) (Paianjenul cu cruce de mai sus e din genul Araneus.)

Oscilez in identificare intre Neoscona oaxacensis si Neoscona arabesque, sigur identificare de amator



Isi tesea panza cu miscari cunoscute de la" nastere" (mai corect eclozare ca nu se nasc ci ies din oua). Adica nimeni nu-i invata ce si cum :) pur si simplu stiu ce trebuie si cum sa faca inca de cand ies din ou.
Poate nu stiti dar pnaza de paianjen este uimitor de tare. La acelasi diametru e mai tare decat otelul.
Iar paianjenii au gasit o multe aplicatii pentru panza lor. Una insa este de-a dreptul fantastica. Sunt singurele fiinte care au inventat un aparat de zbor in afara de om. Adica au invata sa planeze lansand fire de matse in bataia vantului. Fenomenul in engleza se numeste "balooning" si vine de la balon insemnand "zbor aerostatic". Nu stiu denumirea echivalenta in romana pentru aces zbor al paianjenilor :(
Toti paianjenii pot produce aceste fire desi nu toti tes poanze. Unii le folosesc pentru a imbraca oaule intr-un fel de cocon protector, alti le folosesc ca si corzi de pe care se lanseaza asupara prazii ca niste adevarati antitero ce sar de la inaltimi. Unii au dezvoltat o tehnica prin care arunca o plasa asupra prazii asemnea unor gladiatori ce luptau cu tridentul si plasa. Unii scuipa cu precizie fire lipicoase asupra prazii. Altii pescuiesc, lansand un fir care are in capat o bobita lipicoasa. Si multe alte aplicatii cum ar fi fire senzitive, balamale pentru usi in gropitele in acre stau ascunsi, adaposturi antiaeriene in care sa se incurce un dusman ce ar veni de sus.
Dar cel mai uimitor e fenomenul de "ballooning". Zborul. Repet este singura vietate in afara de om care a inventat un aparat de zbor. Si il pot controla prin miscari. Sigur nu il controleaza perfect. Dar teoretic il pot controla. Paianjenii micuti, nou eclozati se folosesc de acest procedeu pentru a se dispersa in teritoriu, putand zbura uneori foarte departe si coloniza noi regiuni. Si ca adulti sunt unii paianjeni care pot folosi acest procedeu de zbor.

Sa revin la ultimul tesator

Are tot opt ochi, dar dispusi altfel. Din pacate nu prea am reusit sa-i surprind ochii :(



si de fapt e o frumusica tesatoare, se vede dupa finetea pedipalp-ilor.




si desi ii lipseste un picior (fata dreapta) se descurac foarte bine cu tesutul. Sigur tesutul e influentat de cum sta cu numarul si "sanatatea" picioarelor.

Es, erai ingrijorata de lipsa unui picior la unul din paianjenii tai. De regula isi pot reface picioarele. Cu o conditie sa nu fie la ultima naparlire. Adica sa fie tanar sau ma rog, tanara.
Paianjenii cresc prin naparlire. Adica isi leapada haina tare exterioara, cand le vine randul  adica cand ii stange haina, mai bine zis exoscheletul si "cresc". In cateva zile li se formeaza un nou exoschelet tare. Interesant e ca isi pot reface diferite parti ale corpului. Chiar si operatii estetice de reconstructie faciala.

Acum daca tot v-am pus o poza cu frumusica de mai sus ma bate gandul ca a sosit vremea sa va spun povestea paianjenilor. Pentru cei care nu o stiu desigur.
Totusi poate ca multi nu stiu ca paianejenii au o stra-stra-...strabunica comuna care a fost candva o preafrumosa fata. Dar asta a fost demult, demult de tot, pe vremea cand inca zeii nu fusesera uitati si vegheau la bunul mers al lucrurilor din maretul si luminosul Olimp.
Deci cum va spuneam pe vremea aceea era o fata frumoasa dar care era deosebita de celelalte, ca frumoase erau toate. Fata asta stia sa teasa cu o maiestrie nemaivazuta si neintrecuta de nimenea. Faptul asta a facut-o cam increzuta si nu a onorat cum se cuvine pe mareata Atena, care printre multe altele era si patrona mestesugarilor si in special a tesatorilor. Ba mai mult cuteza a rosti vorbe de provocare la adresa zeitei.
Ca atare zeita s-a infuriat si a provocat fata la o intrecere, ca intre doua tesatoare. Doar si Atena stia tese, mai ales ca unii spun ca ea ar fi facut cadou oamenilor acest mestesug si in acest caz comportarea fetei fata de zeita este de neiertat.
Se zice ca inainte de intrecerea zeita, deghizata intr-o femeie batrana, a sfatuit fata sa nu se comporte necuvincios si sa nu enerveze zeii. Dar se pare ca aceste cuvinte nu au avut ecou.
In fine se tinu intrecerea, dar vai tesatura fetei fu atat de perfecta si frumoasa incat umili zeita in fata lumii zeita insasi recunoscand perfectiunea lucrarii fetei. Dar cum fata era increzuta nu se abtinu sa nu-si triumfe victoria. Mai mult in timp ce zeita tesu o tapiserie pe care era infatisat triumful ei asupra zeului Poseidon, triumf care inspirara locuitorii orasului Atena sa-i puna numele zeitei, fata tesu o tapiserie pe care infatisa aventurile amoroase ale zeilor cand acestia luau diferite forme de animale.
Acest fapt o infurie cumplit pe zeita care distruse panza tesuta de fata si sfasie fatza fetei uratind-o. De rusine fata se  omora prin spanzurare.
Dar dupa ce se calma zeitei ii paru rau de fata si pentru ca nu o putea readuce in forma umana a readus-o la viata sub forma unui paianjen care atarant de un fir (caci asa sfarsise fata) a inceput a tese.  Astfel fetei i-a fost lasat sa faca ceea ce i-a placut mai mult. Sta atarnata de un fir (pedeapsa pentru a nu-si uita greseala) si tese intr-una (darul ce i-a fost totusi lasat).
Acum sunt mai multe variante ale povestii desi nu foarte diferite. Ovidiu, un poet exilat pe la noi, are o varianta scrisa in Metamorfoze  insa eu v-am spus povestea cum am auzit-o de la o fata acum vreo treizeci si ceva de ani. Era toamna tarziu dar era o noapte calda, senina si cu luna plina. Fata isi tesea panza si povestea in timp ce tesea, parca povestea era o regula dupa care tesea, pentru ca parea a recita ritmat ca o memorizare a unui model sub forma unor cuvinte. Fata asta tare semana cu cea din poza de mai sus  la Es. Sper ca Es nu s-a supara ca o reafisez in format mare



dar n-am ce face ca nu am poze cu cea care mi-a spus povestea. Dar asta seamana tare bine, ma bate gandul ca ar fi o stra-stra-...stranepoata a celei care mi-a zis povestea.
Si chiar daca Es s-ar supara nu am ce-i face ca pe vremea aceea aparatele digitale inca nu se inventasera si apoi era seara, eu eram tanar si era luna plina ...
Nu ma credeti? Drept martor am insasi luna



Cam asta e povestea stra-stra-strabunicii paianenilor. Ah, am uitat sa va spun pe fata aceea de demult, stra-stra-...strabunica, o chema Arachne si a fost fiica unui boiangiu vestit la vremea lui pentru calitatea si frumusetea culorilor panzeturilor lui.


Ionela

De fapt zeita invidioasa pe maiestria fetei i-a stricat tesatura si a transformat-o in paianjen, blestemand-o ca oamenii s-o urasca si mereu sa-i strice afurisita panza. Ceea ce se si intampla practic... Nu multi dintre noi ne dam in vant dupa paianjeni si stricam de zor panzele pe care ei ni le tot tes prin casa :D :D :D
"We're not broken, just bent and we can learn to love again!"

http://www.youtube.com/watch?v=mEXCzgpWLm8

einsteinitza

Superba povestire a povestii ;)
Iar pozele sunt splendide. Cum crezi ca ma supar ?

www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

Rux

Nici eu  nu supar si multam de poveste  ,desi nu-i am deloc la suflet .
Mai ales ca anul acesta am fost beneficiara unei "superbe "muscaturi de paianjen sau capuse (inca nu se stie cu precizie ) Ce se stie este ca "ceva "-ul acela care m-a "gustat" a facut-o profesionist  (a trebuit sa urmez niscai tratamente destul de indelungate si voi vedea daca sint si urmari (in eventualitatea ca a fost o capuse ...brrr)
  Revenind  ,trebuie sa recunosc ca privindu-le asa pozate de voi (etc) imi par simpatice .. si apreciez munca lor. Uneori ,fara sa vreau,   am remarcat  si eu diversitatea panzelor tesute de ei,mai ales la cei ce "lucreaza "afara ,si atunci cind soarele bate spre ele (panze)dau asa niste culori si straluciri deosebite .
Promit sa-i urmaresc mai indeaproape si sa le fac si ceva ceva poze .

Ionela

Brrrr!! Numai capusa nu... Fereasca Dumnezeu de borelioza :o
"We're not broken, just bent and we can learn to love again!"

http://www.youtube.com/watch?v=mEXCzgpWLm8

einsteinitza

Lumina toamnei mi se pare ca are o caldura anume.Chiar daca acum e cam frig ;D
Iar panzele de paianjen sunt superbe in lumina asta.
 
www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

penelopa

Nu sunt eu o mare superstiţioasă dar, anumite superstiţii le respect  :) ..........inclusiv pe cea conform căreia, dacă omori 3 păianjeni scapi de 3 păcate. >:D

Claudiu

Quote from: penelopa on November 24, 2010, 10:58:35 AM
Nu sunt eu o mare superstiţioasă dar, anumite superstiţii le respect  :) ..........inclusiv pe cea conform căreia, dacă omori 3 păianjeni scapi de 3 păcate. >:D


Ha? ...

einsteinitza

www.helgasicorina.ro
www.cutiacumargele.weblog.ro

Ionela

Nu stiu daca omorand ceva anume scapi de pacate :D :D :D Numai atat i-as sfatui pe paianjenii aia... sa nu vina la mine in casa, ca ma sperii si pot reactiona violent  +ham
"We're not broken, just bent and we can learn to love again!"

http://www.youtube.com/watch?v=mEXCzgpWLm8

penelopa

La paianjenii din casă se referă superstiţia cu pricina. ;) ;D