Da, asta e aspectul frumos, ca ne intalnim.Dar de cand a murit tata nu mai e la fel si cu fiecare an care trece vad cat de slabiti sunt bunicii , cum se sting din ce in ce.Si apoi, fratele meu mai mic e in Bucuresti, nu poate veni pt atata lucru.Oricum el e vegetarian de 5 ani si asta nu e un eveniment important pt el.
Cand eram mici era , intr-adevar, o sarbatoare:venea si fratele tatalui meu cu sotia si cu verisoara mea, eram noi toti 5,mereu venea sora bunicului meu sa ne ajute si fratele mamei mele, care e 'specialistul' la transat.Era frumos, un eveniment unic intr-un an.
Dar, acum, trei dintre ei sunt morti: unchiul, tatal meu si sora bunicului;bunica mea in fiecare an de cand nu mai e tata se simte foarte rau.Si asta pt ca isi aminteste cum era inainte ca amandoi copiii ei sa moara de tineri.
Asa ca pt mine evenimentul s-a transformat dintr-o sarbatoare intr-un eveniment trist care imi reaminteste toate pierderile si la care evidenta este doar suferinta animalelor si lucrul cu atata grasime si in atatea mirosuri puternice.
