Welcome, Guest. Please login or register.
Did you miss your activation email?

Username: Password:
Pages: [1] 2 3 4 5   Go Down

Author Topic: Patarea neagra- teorii  (Read 16246 times)

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Patarea neagra- teorii
« on: February 28, 2011, 03:10:22 PM »

Am primit azi de la Schnuppe un mp cu o anumita concretizare a unor idei despre patarea neagra si am continuat un timp  sa discutam pe tema. Am hotarat sa scoatem discutia pe tema asta la lumina si sa discutam subiectul cu toti cei interesati.Subiectul este nu despre protectie sau alte asemenea, ci despre aparitia patarii si felul in care actioneaza, stiut fiind ca trandafirii nu au fost mereu afectati de patare neagra.
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #1 on: February 28, 2011, 03:14:41 PM »

Schnuppe


"Ma gandeam la patarea neagra , a aparut prin anii 1800 si ceva , sensibilitatea la ea e legata oare de introducerea lui China ?

Sant 2 posibilitati , ca sa facem pe detectivii epidemiologi , fie a existat intotdeauna in Europa fie a fost adusa din Asia . Inclin sa cred ca este veche , daca ar fi venit din Asia atunci introducerea lui China ar fi imbunatatit rezistenta la patare .

Acum , daca a fost aici inseamna ca trandafirul nu numai ca era rezistent la ea dar probabil traia intr-un fel de simbioza cu ea , poate chiar beneficia pe undeva de prezenta ei . Spun asta pentru ca e trecuta la necrobiotrofici , adica intra in celula plantei , se inmulteste in citoplasma , pierde vremea pe acolo un timp si intr-un tarziu distruge celula , deci nu este atat de agresiva cum s-ar putea crede din prima .
Imunitatea la plante este foarte interesanta , nu au un sistem imunitar ca animalele , nu au celule albe circulante care sa secrete anticorpi sau sa distruga direct patogenii . Au un fel de imunitate locala la nivelul fiecarei celule si actioneaza local , se activeaza niste receptori de membrana celulara si dupa ce recunoaste patogenul il distruge chimic la nivel local .
Dar , Zimmerman spunea ca are impresia ca dupa ce trandafirul ajunge la maturitate parca devine rezistent la boli , inclusiv la patere . Intrebarea este cum ?  E soi sensibil , ar trebui sa moara dar nu e chiar asa , daca nu stropesti de ce nu moare ?
Imunitatea nu se bazeaza pe o memorie celulara ca la animale , adica nu ia contact cu germenul , se lupta cu el si il tine minte ca alta data cand vine sa-l distruga . Se pare ca informatia se transmite cumva de la celula la celula , nu se stie clar dar exista ceva circulant prin seva lui , probabil hormonii sau alte substante . Desi pare absurd acest ceva care circula poate transmite un fel de informatie la alte celule , le poate pregati . Si daca este adevarat ca la varsta adulta devine mai rezistent inseamna ca este adevarat , prin acele substante circulante se transmite aceasta informatie , un fel de " memorie " , cand e pui mic si prost ia contact cu ciuperca , sant distruse ceva celule dar tine minte si le " spune " celorlalte . Dar nu e suficient sa le "spuna " trebuie sa si scuture de praf Smiley , sa activeze anumite gene , sa fie pregatit cu anumite substante pentru ciuperca , altfel degeaba le spune substanta misterioasa care circula . Si atunci , ma gandesc ca fie isi aduce aminte cum sa se poarte cu ciuperca ( ca sant cunostinte vechi in lume ) fie are deja in bagajul lui genetic genele potrivite pentru distrugerea sau convietuirea cu ciuperca . Daca are genele inseamna ca introducerea lui China a " astupat " acele gene , ele exista in geamantan dar a uitat de ele . De asta se chinuie astia sa obtina soiuri rezistente , cum altfel daca n-ar avea genele , ca vaccin nu poate fi facut ca nu are sitem imunitar ca animalele .
Mai am de studiat dar ce zici ?"
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #2 on: February 28, 2011, 03:16:01 PM »

Am ajuns la concluzia ca daca incet raresc tratamentele pomii devin mai rezistenti.Clar si evident.Probabil se si polenizeaza mai bine.
La inceput cand eram proasta cu gradina si cumparam numai TH Cheesy, stropeam de patru ori pe an. Si ma luptam cu boli, cu fructe bolnave, cu probleme.Nici ingrasamantul chimic nu a dat prea mari rezultate, am si pierdut doi pomi mai pretentiosi, doi caisi.Invatand, am enuntat aproape complet la tratamente, il mai fac doar pe cel de primavara, uleios, inca nu l-am facut doar ca sa ma gandesc daca chiar il fac.Inca nu pot psihic sa renunt chiar la tot.Sintagma de gradina stropita si curatita inca mai e in capul meu cu mare impact.
Concluzia-anul trecut trandafirii si pomii fructiferi au fost fara boli, aproape n-am avut patare,doar vreo doi care sunt din cei ce se defoliaza daca ii ataca, nu am avut fainare absolut deloc, si am doi trandafiri la pensiuni, mosteniti, care sunt magnet de fainare.
Fructiferii au fost anul trecut ca din reviste, fructele au fost duble, fara daunatori, am si rarit de doua ori rodul ca erau incarcati.

N-am mai pus de doi ani nici ingrasamant chimic, doar paie cu gainat lasat peste iarna, si apoi pus in gradina, de la gaini, cum curat cotetele.Solul s-a imbunatatit, trandafirii au fost spectaculosi, si NU AM AVUT PATARE. La mine era chin cu asta, toti englezesti se cheleau la baza pana in toamna.Pe masura ce luptam era mai cu mot.
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #3 on: February 28, 2011, 03:17:36 PM »

Schnuppe
"Because it was observed by people of various countries around the same time (around 1830), the nomenclature for the fungus varied with about 25 different names  Wikipedia ( afirmatia este luata de aici , si astia nu bat campii : http://nu-distance.unl.edu/homer/disease/hort/Rose/RoBLkSpt.html ) . Deci pana atunci lumea nu stia de ea . Asta da de gandit , nu ?

Eu ma referam la cum se produce rezistenta , nu la faptul ca da , creste si capata rezistenta . E usor de spus , mai greu de explicat procesul biologic , ce se produce in interiorul plantei ."
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #4 on: February 28, 2011, 03:19:10 PM »

Nu stiu daca e asa cu China, in orice caz este cu memoria.Asta e sigur, si de asta si se zice ca trebuie sa ia contact cu boala si sa invete sa lupte cu ea. Cred ca stii cum e cu gradinita, cand copilul merge la gradinita si parintii incep sa injure, mama ei de gradinita, mereu e copilul racit si ii curge nasul, ce naiba face gradinita aia.De fapt, copilul, crescut doar in mediul familiei, are contact doar cu germenii din mediul lui, deci un contact limitat, nu contacteaza alti germeni.Merge in gradinita, germenii fiecarei familii de copil din gradinita sunt prezenti, e ca si cum se descopera intre universul, normal ca organismul ia contact, reacioneaza, apoi isi face propria imunitate.Asa si aici.Stropesti, atunci trandafirul nu are de ce sa lupte, ca lupti tu, si ami omori si ceva simbiotic care apare si care tine patarea in frau.
Mai este insa o latura, se pare ca absenta sulfului din aer, care era foarte prezent pe vremuri, si tinea patarea la distanta, si care acum nu mai este, dar nu-mi aduc inca aminte de ce,de asta se mai recomanda stropiri cu sulf, care este o substanta prezenta in natura.Tinea patarea in frau.
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #5 on: February 28, 2011, 03:20:47 PM »

Scnuppe

'Nu cred in explicatia cu sulful , mi se pare puerila . Daca vrei pot sa caut poate exista pe undeva un grafic cu concentratiile istorice ale sulfului in atmosfera dar asta e asa , o explicatie din adancul burtii .

Adica vezi doamne pana atunci trandafirii salbatici se autotratau cu substante din atmosfera , doamne fereste sa fie un alt mod mult mai subtil de rezistenta interna sau chiar de convietuire cu o ciuperca .

Hai sa-ti mai spun ceva , si sa tii minte de la mine : majoritatea parazitilor nu urmaresc sa-si distruga gazda ci sa stea intr-o stare de echilbru , un fel de low profile , tu nu ne bagi in seama , noi furam din interior cate ceva si ne inmultim dar trimitem puii in exterior ca sa se bage si in altii . Omoram gazda = murim si noi cu ea , si asta nu e very smart din partea noastra .

Patarea neagra este caracterizata prin puterea mica de rezistenta in mediul exterior , teoria ca daca dai jos frunzele afectate majoritatea sporilor mor este adevarata . Asta inseamna ca rezista in interior si se raspandeste de la trandafiri la alt trandafir in sezonul cald si umed . Iti suna vreun clopotel ?  Tu nu vezi ca nu are ca scop omorarea gazdei ?  Cand gazda s-a dat smechera si s-a combinat cu fitosii din China atunci s-a schimbat ceva in interior , ca in exterior aia e o prostie cu sulful , de parca n-ar mai fi fost variatii mari in atmosfera . Hai ca m-ai suparat cu sulful asta , fii atenta aici : in 1815 a erupt Tambora in Indonezia , cea mai mare eruptie din istoria recenta a omenirii . In 1816 in lume s-a instalat marea foamete , a fost anul fara vara , datorita cantitatii uriase de praf vulcanic care a urcat in straturile superioare ale atmosferei si a intunecat pur si simplu cerul , in SUA vara se trecea brusc de la + 35 de grade la inghet in cateva ore , in iuinie era geata pe rauri si lacuri . Cam ce crezi tu ca era in compozitia cantitatii aleaia monstruoase de praf din atmosfera ? Exact , sulf , initial acid sulfuric si apoi saruri de sulf . Deci nu numai ca pare discutabila afirmatia cu sulful dar probabil este chiar ridicola , de la eruptia lui Tambora pana in anii 1830 cand se observa explozia de patare neagra sant doar 15 ani . Ar fi interesant de spus : cata patare negra fac speciile native din Europa , cata face damaskul de toamna , cata fac galica si alba . Importante sant speciile salbatice , daca ne referim la niste galica la care s-a lucrat la selectie atunci nu mai intereseaza datorita lipsei de informatii asupra bagajului genetic . "

Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #7 on: February 28, 2011, 03:31:37 PM »

Schnuppe

Am vazut , am citi si am inteles .

Dar asta este doar o observatie asupra unei substante care stopeaza cat de cat o infestatie cu ciupercile , in afara de faptul ca e absurd sa gasim beneficii in poluarea atmosferica . Iar sa dai cu sulf pe plante iarasi nu cred ca e ok , tot chimicala e .

Problema eu o vad asa : China vine in jurul anilor 1790 , se fac hibridari dar putine pana cand incepe remontanta . A fost nevoie de ceva ani .

China este un ciudat caruia probabil ii placea clima umeda si mai calda , exact cum ii place si patarii negre . China nu a luat contact cu patarea neagra in habitatul ei natural , este lipsita de imunitate .

In anii 1830 , exact cand China incepe sa intre mai mult in soiurile vechi debuteaza infectia cu patare neagra . Restul sant doar incercari de a o stopa .

Parerea mea e ca ciuperca exista demult in Europa dar nu facea pagube . Poate statea intr-un fel de simbioza cu trandafirii salbatici sau parazitar dar fara sa-i distruga . Exista posibilitatea ca prezenta ciupercii sa fi limitat pe cale naturala anumite infectii bacteriene , este cunoscut faptul ca ciupercile sant intr-un echilibru cu bacteriile , de aia antibioticele se extrag din ciuperci .
In momentul in care s-a introdus bagajul genetic al lui China , despre care ai citit si tu ca este de fapt un mutant recesiv , adica chiar la el in China a aprut ca o mutatie naturala ciudata , ceva s-a schimbat in functionarea genelor trandafirilor din Europa . El nu era adaptat pentru o convietuire naturala cu ciuperca , nu a avut contact cu ea , ma mai gandesc ca remontanta lui China fiind recesiva influenteaza cumva asta . Altfel si damaskul de toamna care era vechi ar fi fost distrus de ciuperca , deci ori remontanta acestuia este de alt tip ori remontanta nu are legatura cu rezistenta la patare absolut deloc .
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #8 on: February 28, 2011, 03:59:04 PM »

Aici sunt anii de aparitie , e foarte interesant, apare in zona rece si umeda

The disease was first described in Europe in Sweden in 1815, then in Belgium in 1827 and later in other European countries (Baker 1948). The first report in North American were in 1831, South America in 1880, Australia 1892, Africa in 1920, and in China in 1910 as summarized by Baker (1948). Today the disease has a worldwide distribution, even occurring on oceanic islands like the Philippines and Hawaii (Horst 1983, Drewes-Alvarez 2003).
Logged

Schnuppe

  • Guest
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #9 on: February 28, 2011, 04:04:06 PM »

Par exact anii de cand trandafirii China incep sa fie din ce in ce mai mult hibridati in Europa . In 1910 probabil este adus in China cu trandafirii europeni . 
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #10 on: February 28, 2011, 04:07:15 PM »

Si aunci teoria s-ar cam verifica. Dar de ce trandafiri europeni nu o au, si-au cladit imunitate in timp?
Logged

Schnuppe

  • Guest
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #11 on: February 28, 2011, 04:21:56 PM »

Asta incerc sa aflu , cred ca macesii si celelalte specii europene au convietuit de multa vreme cu patarea , inca nu stiu daca aceasta se manifesta la ei , dar daca boala incepe sa fie cunoscuta din acei ani atunci presupun ca nu avea nicio manifestare , ar fi trebuit sa fie mentionata pana atunci , chiar la speciile salbatice .

Fie acestea aveau rezistenta naturala fie traiau intr-un fel de simbioza , trandafirii beneficiau de prezenta ciupercii . Daca ar fi avut rezistenta naturala atunci locic ciuperca disparea de pe planeta fiind distrusa de gazda specifica , doar nu e ciuperca venita de la alte plante . Sau ma insel , mai infesteaza si alte plante ?
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #12 on: February 28, 2011, 04:32:25 PM »

Sa stii ca asta am incercat si eu sa aflu acum, ma gandeam ca afecteaza toata familia Rosaceae.dar de fapt Diplocarpon rosae nu e decta la trandafiri.Genul Diplocarpon are 6 ramuri, una fiind asta.
E interesant sa stii, ca de fapt cred ca doar noi stim ca nu afecteaza speciile salbatice, se pare ca o face
Uite o concluzie la un articol despre patare neagra, studiul e putin pe alta ramura dar aici e un paragraf

Proof of the existence of pathogenic races of D. rosae is
very limited. Significant differences in degree of pathogenicity
have been demonstrated. The work of Jenkins
(1955) showed that differences in ability to infect
several rose cultivars and species existed among isolates
of the fungus. It did not, however, prove that specific
races were present. The fact that his tests were
conducted over a 6-month period very probably had an
effect on his results. Palmer et al. (1 966) reported a
definite seasonal variation in host susceptibility to D.
rosae. These workers tested 50 rose cultivars against the
fungus isolated from roses growing in seven geographical
areas in the U.S.A. None of their seven isolates
infected R. rugosa. Although they refer to "locally
adapted races", the differences between their isolates
appear to be the result of different degrees of virulence
rather than the presence of specific races. Saunders
(1 967) assessed the degree of resistance of several rose
species and cultivars in England. He mentioned races as
one of the factors causing anomalies in results, but used
only a single isolate in his experiments.
Frick (1 943). working in Switzerland, tested isolates
from seven wild rose species and two cultivars. She
observed that there was no evidence of different
biological races although there were considerable dif -
ferences in virulence among the nine isolates. According
to Baker and Dimock (1 969), the existence of races of D.
rosae has not been proven.
Logged

Schnuppe

  • Guest
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #13 on: February 28, 2011, 04:54:29 PM »

" Tropentag, October 6-8, 2009, Hamburg
“Biophysical and Socio-economic Frame Conditions
for the Sustainable Management
of Natural Resources”
Genetic Characterisation of Resistance Genes against Black Spot
(Diplocarpon rosae Wolf ) in Rose Populations
Ameha Y. Gebreiyesus
1
, Thomas Debener
2
1
Leibniz Universit¨at Hannover, Molecular Plant Breeding, Germany
2
Leibniz Universit¨at Hannover, Institute of Plant Genetics, Germany
Abstract
Developing resistant cultivars against black spot (Diplocarpone rosae Wolf ) has been
a challenge in breeding garden roses. Genetic characterisation is an important step to
identify and utilise new sources of such resistant traits in germplasm collections. This
study was initiated to characterise black spot resistance gene(s) in a wild rose species Rosa
majalis; to determine whether it is identical to the Rdr1, number and inheritance of gene(s)
involved, and develop molecular markers and map the position in the genome. Forty-six F1
crosses of R. majalis and R. pisocarpa, 90 F1 crosses of R. majalis and K¨onig Stanislaus, 16
control genotypes, and 4 black spot single- spore isolates were used to carry out phenotypic
(inoculation) assay, microsatellite marker, ploidy level and sequence analyses. Seven of
the 46 segregating genotypes were found susceptible to F004, S009, DortE4 and D002
isolates. However, infection severity with D002 and DortE4 was not high as with the
other isolates. In both flow cytometry and microsatellite marker analyses, the resistant
parent (majalis) and segregating genotypes were found to be tetraploids, while pisocarpa
is a diploid. Microsatellite marker loci, developed for Rdr1; 69E24Mica F1, 29Mica F5,
155SSR and Rdr1 gener
3
-pp co-segregated with the resistance against F004 and S009.
Hence, the resistance gene in Rosa majalis could be identical to Rdr1 or a different gene
within the Rdr1 cluster. All alleles which were specific to pisocarpa were absent in any of
the segregating progenies in the majalis × pisocarpa cross. It suggests all progenies in this
cross could be derived from selfing within the seed parent majalis. Gene prediction using a
1.7kb region cDNA sequence of resistant segregating genotypes resulted in NBS-LRR type
disease resistance gene. Further nucleotide and protein-protein BLAST analyses confirmed
that the sequence is part of a putative disease resistance gene in roses. A phylogenetic tree
using 25 sequence data of different rose species indicated a closer similarity between the
sequence and RGA8 of R. multiflora. Chi-square test results of 3:1 in R. majalis selfing and
1:1 in majalis–K¨onig Stanislaus cross segregations suggest a single dominant gene found
in simplex (Rrrr) configuration in the parent R. majalis. "

Asta inseamna ca rezistenta o are R. majalis , care se intalneste in Europa - Siberia , R. pisocarpa utilizata este o specie nativa americana . Numai majalis din experiment transmite rezistenta , si este vorba de o singura gena , desi inca nu este 100% .  Asta intareste presupunerea mea ca speciile native europene sant rezistente la patare neagra si modificarea bagajului lor genetic prin introducerea trandafirilor asiatici a permis raspandirea bolii .
Raman multe necunoascute , cum actioneaza propriu zis acea rezistenta , distruge ciuperca sau doar ii limiteaza rata de pentrare a celulelor trandafirului , care este sau sant exact genele , ce fel de enzime sau substante cu implicare in rezistenta se produc , cum a modificat introducerea asiaticilor aceasta rezistenta ( a inactivat gena sau activitatea ei / a lor ? ) .
Si marea necunoscuta pentru mine este , de ce un trandafir hibrid , sa zicem o floribunda , cand este tanar este mai sensibil si cand devine adult este mai rezistent , cand genetic nu s-a modificat nimic . In primul rand este acest lucru adevarat ?
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #14 on: February 28, 2011, 04:59:06 PM »

Am gasit si citit si eu articolul asta pe sarite.
Eu cred mult in teoria ca se adapteaza din auza deselor contacte cu boala.
Nici nu stiu cine e majalis asta :P
Dar dupa ce zici tu, toate speciile europene au rezistenta.Nu aveau patare, deci erau imuni.Trebuie citit enorm sa afli asta, ce a fost inhibat si la cine.
Logged

Schnuppe

  • Guest
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #15 on: February 28, 2011, 05:08:55 PM »

Da , trebuie citit dar din pacate nu prea ai ce citi . In afara de experimentele din anii 50-60 care s-au desfasurat pe o durata de timp limitata si erau doar " observationale " , nu dispuneau atunci de tehnologie , acesta german din 2009 pare cel mai aprofundat si mai nou . Altele nu prea sant , mai caut dar atat am gasit .

Curios cum au ales pentru testare R. majalis cu R. pisocarpa .

Zona cromozomiala unde se afla gena se gaseste si la R. multiflora si la R.rugosa , iarasi specii rezistente si foarte asiatice . Marea problema este presupun cu China , nu cu tot ce este asiatic .

" Rdr1 is a single dominant resistance gene against black spot in roses. For positional cloning of the gene, a BAC library was constructed from a R. multiflora hybrid homozygous for Rdr1. A contig around Rdr1 covering a physical distance of about 200kb was established containing a cluster of nine highly similar resistance gene analogues (RGAs) of the nucleotide binding site (NBS)-leucine rich repeat (LRR) type. To identify the resistance gene among these candidates, expression analyses were performed. We found five of the nine RGAs to be expressed at low, probably constitutive levels in rose leaves, therefore being candidates for Rdr1. In parallel, individual RGAs subcloned into a plant transformation vector were analysed in a heterologous transient expression systems. Eight Rdr 1 homologues were found to be expressed transiently after infiltration into leaves of Nicotiana benthamiana. "

Ramane de vazut daca europenii aveau aceasta gena .
Logged

Schnuppe

  • Guest
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #16 on: February 28, 2011, 05:28:41 PM »

Am gasit un studiu extrem de detaliat despe patarea neagra .

" Host
defence reaction is induced by the invasion of the cells to form haustoria, but the
formation of callose as part of the host cell defence does not stop the formation of the
haustorial body. The callose material is therefore formed as a collar around the haustorial
neck and the proximal end of the haustorial body, but never around the whole of the
haustorial body. In infections caused by  E. graminis the formation of the callose is
stopped soon after the emergence of the young haustorium (Bushnell 1972). Renewed
growth or expansion of haustoria in host cells also leads to formation of callose where the
new growth takes place. The callose is a host cell wall wound reaction (Agrios 1997).
When the biotrophic phase of D. rosae is compared to biotrophic life cycle of a biotroph
like the bean rust fungus, Uromyces appendiculatus (Harding et al 1999) where minimal
collar material is formed and the host  defence reaction is suppressed during the
development of the haustoria, then one can conclude that D. rosae is a hemibiotrophic
fungus whose biotrophic phase has not fully evolved, since the host defence reaction is
not fully suppressed. 
For the survival of the fungal population, the fungus has to have a mechanism to survive
the unfavourable weather conditions. The findings in this study confirmed earlier reports
that D. rosae overwinters in fallen leaves and on the cane of rose plants. Some diseased
leaves remained attached to the plants during winter and can also serve as source of
inoculum in spring. Lyle (1943) reported on the ability of this fungus to overwinter on
canes, while Cook (1981) reported on its ability to overwinter on canes and in bud scales.
113Frick (1944) demonstrated that the saprophytic mycelia found in overwintered leaves
formed conidia when placed in a damp chamber at room temperature. These conidia
germinated and caused blackspot lesions when inoculated on rose leaves.  "

Si inca ceva : " D. rosae grew in detached leaves. Although the fungal structures that developed in the
detached leaves were similar to those that developed in leaves of the intact plants, the
fungal structures were formed earlier in detached leaves than in leaves on intact plants.
The biotrophic phase of the fungus was shorter in detached leaves than in leaves on intact
plants. This is thought to be because of the degeneration of the detached leaves after
some time therefore causing the fungus to switch to a saprophytic way of feeding. The
ability of the fungus to form many haustoria in the detached leaves within such a short
time was attributed to the fact the plant defence reaction on the detached leaves is
minimal, therefore fungus is able to grow unhindered.
The saprophytic competence of the fungus demonstrated by its ability to live on dead or
senescent plant tissue is further confirmed by its ability to grow on artificial media "

Adica , nu este obligatoriu parazit ci poate trai si saprofit , este mic si bland si manaca gunoaie .  :D

Tot studiul aici hss.ulb.uni-bonn.de:90/2005/0541/0541.pdf , cautati dupa adresa asta si o sa-l gasiti .
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #17 on: February 28, 2011, 05:31:22 PM »

Foarte interesant, ar trebui discutat si prin alte parti, poate apare cineva care chiar stie mai mult. Poate Paul Barden.
Studiul asta contrazice totusi acel studiu mai nou care zice ca nu traieste totusi pe frunze moarte, ca doar vorbeam mai demult de asta.



PS. Apropo de rezistenta.Unde am fost acum. la Izvorul Muresului, zona destul de inalta si extrem de rece, la mica distanta de Miercurea Ciuc, am gasit sus in munte un trandafir foarte deosebit.
In primul rand era intre brazi, ceea ce inseamna sol mai acid si umbra mai multa.Era sus, printre brazi, acoperit de zapada care mie imi ajungea la genunchi.Cele doua ramuri care se vedeau erau verzi si cu muguri vizibili de vreo trei patru milimetri, rosii si fara pic de afectare la varf de ger.Afara cu o noapte inainte fusesera -20 de grade.
Nu era afectat absolut deloc, m-a frapat verdele ramurii pe zapada alba. Am reusit sa iau o bucata de ramura, taind cu dintii :-bd si primind boscorodelile partenerului de traseu- iar acum e pus la punga in sertar. Nu cred ca era Rosa canina, fiindca in partea de jos a versantului, in zona fara padure, pe marginea unui drum forestier, erau cateva tufe clar de canina, dar care erau cu ramurile mult mai adormite, de un maro roscat.
Logged

Schnuppe

  • Guest
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #18 on: February 28, 2011, 05:38:20 PM »

Foarte interesant , poate e o alta specie in afara de R. canina , sant foarte curios ce e !!! 

Referitor la Diplocarpon rosae , in acest studiu se spune ca traieste dar intr-o faza saprofita . Poate supravietui fie in frunzele de pe sol fie in frunzele aparent uscate care raman atasate de trandafir peste iarna . Probabil la trandafirii rezistenti prezenta lui nu aduce niciun avantaj dar a existat de cand lumea numai ca saprofit hranindu-se cu resturile de la randafiri ? Doar pe ei e adaptat . Si cand genetic i s-a permis a devenit patogen ?  Pare curios , dar nu imposibil .
Un fel de slujnica care lucra jos la magazii , se ocupa de gunoaiele divei si care brusc se razvrateste si o face chisalita pe diva . Parca-i telenovela  :D
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #19 on: February 28, 2011, 05:45:55 PM »

 :D :D :D Buna comparatie.
Dar sa stii ca mi se pare mult mai logic, desi nu stiu multa genetica.
Stiu insa ca am citit ca a aparut o noua ramura, care ataca numai trandafirii rezistenti la patare neagra cum ar fi Rugosa.Rugosa nu e atacat de patare, dar de aceasta noua patare este atacat.

Dar oare prin adaptarea asta pana la urma a ajuns sa nici nu prea mai fie saprofit, deci frunzele de jos sa nu mai poarte patare. Si oricum, frunzele ramasa pe ramuri mai au oarece viata, chiar daca in primavara trandafirul le arunca imediat ce incepe sa urce seva.

Da, si eu sunt curioasa , pacat ca am doar un butas.
Logged

flordel

  • Roza
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 4020
  • Nu va speriati ca nu sunt eu
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #20 on: February 28, 2011, 05:55:13 PM »

Oare pana la ce temperatura sub 0 o rezista? ???
Probabil la asta se referea cu unfavourable weather conditions. Si daca traieste si pe frunzele cazute jos atunci supravietuieste mai usor la ger ca-i protejata.
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #21 on: February 28, 2011, 05:57:17 PM »

Rezista, dar rezista la temperaturi mici in tesut viu. Din pacate intra si in ramuri, si lasa urme chiar. Se vede clar cu ochiul liber o ramura afectata de patare.
Logged

Schnuppe

  • Guest
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #22 on: February 28, 2011, 06:22:24 PM »

Afectata de patare sau reactia locala a gazdei ? Zona necrozata sau e altceva ?

In studiul acela spune ca nu se misca sub 10 grade Celsius , nici nu au rost tratamentele la temperaturi sub aceasta asa cum sugerau studii mai vechi .
Logged

einsteinitza

  • Moderator
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 18415
  • Gradinaritul nu e un hobby, e o obsesie
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #23 on: February 28, 2011, 06:23:42 PM »

Afectata de patare. Intra in tesutul ramurii, face un fel de ochi prin distrugerea unei substante, si acolo ramane pana in primavara.
Logged

flordel

  • Roza
  • *****
  • Offline Offline
  • Posts: 4020
  • Nu va speriati ca nu sunt eu
Re: Patarea neagra- teorii
« Reply #24 on: February 28, 2011, 06:27:32 PM »

Adica cum nu mai misca? Intra in hibernare sau crapa?
Logged
Pages: [1] 2 3 4 5   Go Up