Artizanat si mestesuguri populare

[Ionela]

  Multumim Gomez, macar aici sa popularizam!

[simonaelena]

V-am tot "amenintat" eu ca va arat piese din costumele populare pe care le detin, acum va arat cele mai vechi "vechituri"
o ie pe care a primit-o soacra-mea de la mama ei in 1949, laibarul (pieptarul) din 1930-a fost al bunicii sotului, batista de mire pe care am cusut-o eu cand m-am maritat si catrinta pe care am purtat-o la nunta.

[einsteinitza]

Niste piese absolut remarcabile, o mostra de bun simt si bun gust. Fara tot felul de culori tipatoare, elegante, de o eleganta potolita. Varianta mai veche a -little black dress- foarte la moda astazi.

Iar batista e superba, ai muncit la ea, se vede ca ai pus suflet, e ca un camp vesel, colorat, si totusi fara stridente.Simo,

[simonaelena]

Normal, doar eram indragostita, nu? 

[Rux]

Foarte frumoase ! Iar laibarul acela  este apropape identic cu cel al bunicii sotului meu , ca si in cazul tau. Stiind unde stai ,ma gandesc ca apropierea asta se vede si in portul popular,in mod cert. Cind ma duc acasa  la socrii am sa fotografiez si apoi sa  postez ,ca sa facem eventualele  diferentele (daca exista) .
Pe de alta parte  batista aceia lucrata de tine  mie imi inspira voiosia  si bucuratia ta, evident pe linga dragostea cu care ai lucrat-o.

[simonaelena]

La batista modelul a fost imprimat de o femeie din sat care se ocupa cu asta (nici nu stiu daca mai traieste), desenul e acelasi pe toate batistele. Eu am avut libertate numai la alegerea culorilor.

Laibarul acela trebuie reconditionat putin, ca e foarte vechi, iar asta mica tine mortis sa imbrace haine cat mai vechi (cred ca a ramas cu fixuri de la concurs ); la fel si ia. La gat este cusuta cu sarma, acum lumea foloseste firul lame, dar pe atunci probabil nu se gasea. De altfel ia nu are niciun pic de autiu pe ea, e toata numai alb/negru. Acum toate costumele care se fac au auriu pe piept si la gat.
Imi pare rau ca nu am un pieptar de piele sa vi-l arat, dar cu prima ocazie fac poze si le postez. Soacra mea a avut unul, insa i l-a dat cumnatei mele; o sa ma duc la ea sa il fotografiez

[Rux]

Pai eu la culorile cu care ai cusut ma refeream ca imi inspira bucuria ta ! Felicitari fetei tale ca este atrasa ,de mica ,de tot ceea ce este autentic si face parte din cultura noastra.

Si vedeti voi ce simplu este sa  redescoperim  si sa invatam din trecutul nostru al fiecaruia dintre noi Se pare ca daca scormonim in lazile ,cuferele si dulapurile familiei ,descoperim lucruri de mare valoare ,care au asteptat  atata timp ,cuminti ... sa fie sterse de praf .
Si cind te gindesti cite stiu lucrusoarele astea ... si cind te gindesti la cine le-a purtat ,de cele mai multe ori persoane din familie ,de care in felul asta ne amintim  mai des ,mai ca-mi vine sa-i ridic piedestalul ala lui Es ,ca sa stie ca-i al ei .

[einsteinitza]

Rux, nu scrie prostii, ca nu-i de piedestal. Toata lumea contribuie aici, si uite ce bijuterii apar. Ce vad eu sunt obiecte de valoare, care adauga la bogatia de semne si combinatii cromatice traditionale, de un bun simt impresionant. Am cateva cataloage de port traditional vechi, ramai masca atunci cand vezi cata armonie cromatica, cata maiestrie in imbinarea formelor si desenelor, iar daca te afunsi putin in stiinta lor, afli despre fiecare semn si model de unde vine, cam care ii e sensul.
Ca informatie interesanta, nu stiu daca stiti, dar Regina Maria, o inflacarata iubitoare a portului popular romanesc, a incercat sa pastreze cateva zeci de modele de  vechi, traditionale, si a scos pe cheltuiala proprie, un catalog de motive traditionale, facute pe cheltuiala proprie, gata pentru a fi lucrate. Sunt in marea majoritate modele de covoare, dar si cateva de broderie. Covoarele sunt puse direct pe patratele, ca sa fie usor de facut, de reprodus. Prin asta incerca sa pastreze modelele care au facut istorie, transmise din mama in fiica. Acest album mai poate fi gasit inca in anticariate. Eu am incercat sa invat sa lucrez la razboi si sa fac unul din modelele mai simle, dar timpul ma limiteaza teribil.

[simonaelena]

Wow!  Corina, mi-ai gasit ocupatie!
Zilele trecute era sa o iau la bataie pe prietena mea cand mi-a spus ca soacra ei a avut o carte cu astfel de modele, dar ca a aruncat-o cand au renovat casa, ca si asa era rupta. Eu am din copilarie obiceiul sa lipesc toate cartile deteriorate si nu pot sa le arunc. Am si acum in biblioteca niste carti lipite de mine cand aveam vreo 14 ani. Se rupsesera copertile si fluturau cateva foi, iar mama voia sa le arunce. Cand am auzit ce carte a avut femeia aia....

[einsteinitza]

Cumsa arunci o carte? Mai bine o pui pe taraba unui anticariat, o va folosi cineva, dar sa o arunci....
Cat priveste cartile cu modele si altele legate de artizanat, sunt importante dupa mine pentru copii, sa le mai povestesti din cand in cand, sa le arati detalii, sa ii faci sa stie cat de frumos era portul vechi, cat de mandri erau oamenii sa-l poarte la ocazii.Sau obiectele de artizanat, cata gandire sta intr-un razboi de tesut, fara cuie, fara metal, doar lemn care, ingrijit, se transmite din generatie in generatie.
Cred ca doar asa, aratandu-le dibacia asta, talentul bunul gust, le cultivam dragostea de tara, de valorile ei.Altfel, cand  peste tot oamenii vorbesc doar urat de neamul lor, cand auzi doar -romanii sunt hoti, lasi , puturosi, -le ramane in cap prostia asta.Cum sa creasca patrioti cand invata ca tara e urata si oamenii ei fara valoare?

[Rux]

In spiritul acestui topic ,vreau sa va spun ce m-am bucurat ieri ,cu ocazia festivitatilor anuale de la   Tebea ,cind am vazut printre zecile de participanti ,un tip    la vreo 25 de ani , sigur orasean dupa  "aer" dar care era imbracat cu o camasa  specifica portului popular din zona ,extrem de delicat lucrata ,asa cum va spuneam anterior ,doar la maneci si  guler ,foooooarte frumoasa ,alba  cu cusatura albastra . M-am bucurat pentru ca purta absolut firesc camasa aceea ,ii statea tare bine.  Evident ca pantalonii si invaltarile erau din alta poveste . Cea de azi . Camasa era din povestile de demult .
Am facut ceva poze ,dar cum aparatul meu foto este mai mult plecat si pe alte maini ,am facut poze cu telefonul  ,sper totusi sa fie sugestive . Pe tipul ala ,sincer ,mi-a fost rusine sa-l opresc ....hihihi ...

[einsteinitza]

Abia astept sa le vad. Ma bucur ca mai exista asa ceva, si e bine ca pantalonii si pantofii erau din alta poveste, inseamna ca chiar purta camasa aia ca pe ceva firesc.Ce frumos e sa vezi azi cum o piesa deosebita veche e adaptata si purtata la tinuta de azi.

[Rux]

Es ,exact asa si era.!

[einsteinitza]

Si acum, poveste cu razboi de tesut.
Casa mea are un pod, mansardat, dar necompartimentat, un fel de spatiu mare si  fara prea multe decoratiuni, si unde eu ochisem o zona unde sa pun un razboi de tesut. Toate bune si frumoase, dar cum il conving pe barbat ca podul necesita un razboi, ca mai si dam bani pe magaoaia aia, si ca tocmai el o va urca sus.
Bineinteles, la inceput am fost femeia nebuna. Esti nebuna, esti dusa cu capul, numai gargauni ai in cap, vrei sa cumperi un monstru sa ocupi podul.Normal, si baietii mei, care detin de fapt podul, erau ultragiati si enervati.
Ca un facut, am gasit o bijuterie de razboi, absolut intamplator, la o batrana, dar cum sa-l aduci, cum sa-l bag intre atatia impotriviti?
Insa, am avut noroc, ca ei isi planuiau sa mearga patru zile pe munte, sa faca o plimbare cu rucsacul pana la Cheia. Si, eu, saraca de mine, ramaneam singura, deci, trebuiau sa dea ceva la schimb.Razboiul, care de fapt era deja cumparat, astepta doar momentul sa fie montat in casa >

Razboiul este o bijuterie, e mai mic, nu e unul urias, e in perfecta stare, si cum nebunul are si tichie de margaritar, am inceput sa iau lectii de tesut. Mi-am cumparat lana, am vopsit-o, am invatat sa si torc, dar numai de moft, ca nu puteam sa fac eu mereu asta, si am adus o femeie mai in varsta, si grasa bine, sa ma invete.Cand a ajuns la gura podului, mi-am dat seama de problema. Cum o urc in pod? Ca podul meu avea o scara cam ingusta, si destul de abrupta, unde urca tinerii cu usurinta, dar o femeie in varsta , mare, cam greu. Am impins, am tinut, am suspinat, si am urcat-o in pod, unde am fost numai ochi si urechi, ca stiam ca a doua oara nici vorba sa o mai prind sus
Si asa sunt mandra autoare a doua covorase, pe care le tin puse pe doua lazi de zestre, ca doar n-o sa calce nimeni pe munca mea, de care sunt asa de mandra, de parca am facut o tapiserie

 

Iar aici sunt doua piese folosite pe langa razboiul de tesut
Asta e pentru tors


Iar asta, indispensabila, pune lana pe sculurile cu care se tese

[gomez99]

acu eu nus expert, da ala imi pare un razboi de tesut velinci/fote. es, cind omu n-are ce face se leaga la cap si se apuca de tesut 
pentru doritori exista o modificare facuta de un mester roman care permite montarea unul razboi normal intr-o camera mica. modificarea implica un sul/cilindru montat imediat dupa tragatoarele itelor. apoi din acel loc rama se taie si se monteaza vertical la 90 grade. in felul asta un razboi full size incape intr-o camera 3x3 si e loc de invirteala.

[einsteinitza]

 
Ai perfecta dreptate, nu aveam ce face si m-am apucat > >

[Rux]

Excelent Es ,excelent !
Asa cum ti-am mai spus am cautat si eu unul ,si acum realizez ca bine ca nu l-am gasit . Este imens ! Nu aveam unde sa-l pun si cred ca ,de data asta ,asa cum tu ai rezolvat-o ...eu nu as fi reusit ...(vezi amenajare balcon an de an ... vopsit etc..  primavara ...fara "incuviintare " de sus )
   Si in plus eu acum nu prea am timp de tesut ...
Ce sa zic ? Sa-l stapanesti sanatoasa ,ador metoda  folosita de tina la achizitionare lui   ca fiind unica si singura de rezolvare cind inoti contra curentului  ... si  de abia astept sa te vad personal   tesind! Eu o sa torc!

[costieanuconstantin]

 frumos si placut
mama , il folosea pt nevoile casei , zestrea fetelor - am primit si noi baieti cate un macat- ,imi spunea ca ,pt ea tesutul si cusutul era un mod de a se delecta

in copilaria mea, eu chiar am tesut presuri din carpe
mama tesea macaturi,coverturi
sotia a tesut leicere ,covertura in foiuri ,covor batut cu piaptanul

[Ionela]

Eu incep sa ma tem de voi!!  No, daca voi teseti si toarceti, mi-aduc io zongora si odata va vaz cum tzipatzi celea din mana si-o luati la sanatoasa

[einsteinitza]

Ha?

[Ionela]

Pe bune acuma, Es esti prea tare! Cine si-ar fi imaginat ca tu ai razboi de tesut si inca mai si tesi la el??  Si pui pe Rux la vartelnita aia sau cum se mai cheama.... Vai de capul meu.... 

[einsteinitza]

Ei, tu nu-ti imagina ca eu stau toata ziua ca Penelopa-a lui Ulise, se intelege , si tes. Ma joc si eu din cand in cand, mai ales iarna, ca-mi place cum se vede pe geam de sus gradina sub zapada.

[Ionela]

Daaaa... si mai ales in timp ce ninge... Din nostalgie dau in melancolie si din melancolie in ipohondrie si-apoi fandacsia-i gata In traducere: e o imagine ireala... cu zapada din gradina si razboiul de tesut

[penelopa]

Ei, tu nu-ti imagina ca eu stau toata ziua ca Penelopa-a lui Ulise, se intelege , si tes. Ma joc si eu din cand in cand, mai ales iarna, ca-mi place cum se vede pe geam de sus gradina sub zapada.

Vezi, că Peneloapa lu' Ulise, ce ţesea ziua, destrăma noaptea    ............. proastă femeie   Eu sunt o Penelopă care s-a "deşteptat": nu ţes ca să n-am ce destrăma! >............ şi pe Ulise nu-l mai aştept demult.

[costieanuconstantin]

nu zi hop pana nu sari parleazu' !!!!